Conform rezultatelor unui sondaj realizat de Eurostat pentru 2017, doar 2% dintre romani rezerva online servicii de transport de la o alta persoana, in timp ce la nivel european, 8% dintre respondenti procedeaza in acest mod.

Datele publicate de statistica de la Bruxelles arata ca majoritatea utilizatorilor au folosit site-uri sau aplicatii dedicate.

Acest tip de servicii face parte din asa-numita "economie colaborativa" sau "economie partajata", un exemplu in acest sens fiind serviciile oferite, de exemplu, de Uber sau Airbnb.

Potrivit datelor Eurostat, rezervarea serviciilor de transport de la o alta persoana privata tinde sa fie mai populara in randul tinerei generatii (14% dintre cei cu varste cuprinse intre 16 si 24 de ani).

Rezervarea online a acestui tip de servicii are cea mai mare utilizare in Marea Britanie (27%), Estonia (20%) si Irlanda (17%)

La capatul opus al scalei, cel mai scazut interes este inregistrat in Romania, Cipru (1%), Republica Ceha, Austria si Portugalia (cate 2%).

Datele publicate de Eurostat fac parte din rezultatele anchetei, efectuate in 2017, privind utilizarea tehnologiilor informatiei si comunicatiilor (TIC) in gospodarii si de catre persoane fizice.

Cu toate acestea analistii spun ca afacerile colaborative, precum Uber sau Airbnb, se vor inmulti anul viitor, urmand sa apara inclusiv initiative romanesti.

”Accesul rapid, organizarea eficienta si convenabila, precum si utilizarea resurselor existente constituie principalele avantaje ale afacerilor din economia participativa in comparatie cu serviciile traditionale. Pe de alta parte, cel mai mare dezavantaj al acestor afaceri, in Romania, este lipsa de incredere a populatiei in tranzactiile pe internet”, se arata intr-o analiza realizata de compania de marketing Perceptum.

Pe langa organizarea mai convenabila a acestor servicii, consumatorii apreciaza si faptul ca platformele sau afacerile colaborative sunt fie mai ieftine, fie gratuite.

”Un alt avantaj este posibilitatea de a face schimb de produse sau servicii, in locul achitarii unei sume de bani. De asemenea, faptul ca aceste platforme ofera servicii noi sau diferite de ceea ce exista pe piata este un beneficiu important. In Romania, unde traficul sufoca deja marile orase, iar calitatea unor servicii precum cele de transport lasa mult de dorit, afacerile de tip car sharing, de pilda, pot imbunatati semnificativ mobilitatea urbana”, a explicat directorul general al Perceptum, Raluca Ghilea.

Referitor la dezavantajele platformelor colaborative, pe langa lipsa de incredere in tranzactiile online, necunoasterea persoanei sau a entitatii responsabile in cazul producerii unui eveniment nedorit sau a unei probleme reprezinta un mare neajuns. In plus, lipsa de incredere in furnizor sau vanzator, faptul ca serviciile sau produsele nu indeplinesc asteptarile, si informatiile reduse cu privire la serviciul pus la dispozitie sunt printre principalele piedici.

La finalul anului trecut, taximetristii au protestat in Capitala, cerand eradicarea activitatii neautorizate si nelicentiate din domeniul transporturilor rutiere de persoane - taxi, rent a car si prin curse regulate sau ocazionale. Unul dintre motivele nemultumirilor a fost si serviciul tip Uber.

Ca atare, Consiliul General al Municipiului Bucuresti a adoptat, pe 19 decembrie 2017, un proiect de hotarare care vizeaza modificarea regulamentului de taximetrie. A fost instituita astfel obligativitatea ca toate firmele de transport de persoane, inclusive prin intermediul aplicatiilor de pe Internet trebuie sa obtina autorizatia si licenta de taxi.