Majoritatea romanilor participanti la un sondaj pe tema serviciilor digitale de ridesharing sunt impotriva interzicerii acestor servicii, isi doresc mai multe variante de transport urban si sustin o reglementare in domeniu.

Institutul Roman pentru Evaluare si Strategie - IRES, la initiativa Coalitiei pentru Economie Digitala, a realizat un studiu sociologic referitor la atitudinea locuitorilor oraselor Brasov, Bucuresti, Cluj-Napoca si Timisoara in ceea ce priveste serviciile digitale de ridesharing, precum Uber sau Taxify. Rezultatele studiului arata ca majoritatea respondentilor sunt impotriva interzicerii acestor servicii, isi doresc mai multe variante de transport urban si sustin o reglementare in domeniu.

„Revolutia digitala a permis o adevarata «democratizare» a mobilitatii urbane. Avem mai nou ridesharing, bikesharing, carsharing, o diversitate de mijloace alternative de transport, diversitate facilitata in primul rand de progresul tehnologic. Oamenii apeleaza la un mix de optiuni pentru se deplasa in oras. Folosesc masina personala, mijloacele de transport in comun, taxiul, dar si mijloacele alternative, precum bicicleta sau ridesharing-ul sau orice combinatie dintre acestea. Ei nu se raporteaza la diferite mijloace de transport intr-un mod prin care acestea se exclud unul pe celalalt, ci le folosesc alternativ sau complementar”, arata sociologul Vasile Dancu.

Potrivit studiului, 87% dintre respondenti au auzit de serviciile de tip Uber. Intrebati daca sustin ideea ca autoritatile locale sa opreasca serviciul, 87% au zis nu, in timp ce doar 11% au fost de acord. 77% cred ca autoritatile ar trebui sa permita aplicatiilor de tip Uber sa functioneze in acelasi mod ca pana acum.

Majoritatea celor participantii la studiu - 90% - sustin ca orasul ar avea de castigat daca ar avea mai multe variante de transport (transport in comun, taxi, biciclete, servicii de ridesharing), ca alternativa la masina personala.

In acelasi timp, 8 din 10 respondenti spun ca ar sustine o lege care ar incuraja serviciile inovative, iar 87% dintre respondentii din Bucuresti care sustin functionarea serviciilor de tip Uber sau Taxify isi doresc ca acestea sa fie reglementate.

De asemenea, 57% dintre cei chestionati se considera multumiti de experientele cu serviciile de taxi avute pana in prezent, iar cand au fost intrebati la ce serviciul de transport ar apela, 51% au ales taxi, iar 45% Uber.

„Digitalizarea nu mai e ceva ce tine de viitor, ci de prezent si trebuie sa invatam sa ne adaptam si sa beneficiem de pe urma sa, nu sa ne opunem. In tot acest timp, Bucurestiul este in topul oraselor cu cel mai aglomerat trafic si cea mai mare poluare. Rezultatele nu sunt deloc surprinzatoare. Romanii privesc spre viitor, isi doresc sa evolueze, sunt constienti de importanta aplicatiilor care le fac viata mai usoara si incurajeaza dezvoltarea, implicit reglementarea acestora” a spus Cristian Botan, Presedinte al Coalitiei pentru Economia Digitala

Sondajul a fost realizat in perioada 8 -12 martie 2018 in randul a 1.299 de persoane cu varsta cuprinsa intre 16 si 65 de ani, rezidenti ai municipiilor Brasov, Bucuresti, Cluj-Napoca si Timisoara.

 

Initiativa legislativa, pe masa senatorilor

Un proiect de lege depus spre dezbatere la Senat, defineste, in premiera in Romania, serviciile de tip ridesharing si propune prevederi cu privire la autorizarea, taxarea si obligatiile operatorilor si ale soferilor.

Propunerea legislativa privind activitatile prestabilite de tip ridesharing urmareste reglementarea specifica a acestor servicii, care, in opinia parlamentarilor care au initiat-o, nu pot fi asimilate celor de transport in regim de taxi, pentru ca legislatia actuala din domeniu ar schimba complet modelul de business si ar limita considerabil sau chiar ar impiedica functionarea acestora pe piata din Romania.

Potrivit proiectului, prestarea serviciilor de tip ridesharing va fi supusa autorizarii de catre autoritatile administratiei publice locale (primarii) pe raza carora functioneaza firma. Pentru obtinerea documentului, societatea ce detine platforma tehnologica va depune urmatoarele documente si informatii: certificatul de inregistrare la registrul comertului din tara de origine, precum si dovada numirii reprezentantului sau legal, in cazul in care este o societate cu sediul in afara Romaniei; o descriere a firmei; o declaratie a conducerii ca aceasta nu se afla in insolventa; o scrisoare de bonitate bancara; o descriere a caracteristicilor si functiilor platformei tehnologice si a modalitatii de functionare.

Societatile autorizate pentru servicii de tip ridesharing vor plati la primarii, anual, o taxa de 50.000 lei. Neplata in termen de 30 zile de la data scadenta indreptateste autoritatea emitenta sa suspende autorizatia, iar neplata in termen de 90 de zile duce la anularea autorizatiei.