Recentul summit al celor Trei Mari a repus pe tapet initiativa Poloniei de a construi o retea de autostrazi europene pe directia nord - sud, intitulata Via Carpatia. Magistrala rutiera va conecta porturile baltice, poloneze si lituaniene cu cele grecesti si de la Marea Neagra. Si Romania face parte din acest proiect, dar din portiunea care ii revine, de aproape 1.100 de km, mai are de construit 558 de km.

Proiectul Via Carpatia a fost aprobat in anul 2006, cand Polonia, Lituania, Slovacia si Ungaria au semnat o declaratie comuna pentru extinderea retelei trans-europene de transport prin crearea unei rute mai scurte de-a lungul axei nord-sud care sa conecteze cele patru state. In 2010, traseul a fost extins si in Romania, Bulgaria si Grecia.

Astfel, reteaua de autostrazi Via Carpatia va face legatura intre Marea Baltica, Marea Neagra si Marea Egee. Traseul incepe in Lituania, la Klapeda, se continua in Polonia, pe ruta Bialystok - Lublin - Rzeszow, in Slovacia, intre Presov si Koszice si in Ungaria, pe ruta Miskolc - Debrecen. 

Pe teritoriul Romaniei trunchiul principal al traseului este Oradea - Arad - Lugoj, care apoi se bifurca pe directia Lugoj - Deva - Sibiu - Pitesti - Bucuresti - Constanta la Marea Neagra si, respectiv, pe directia Lugoj - Drobeta Turnu Severin - Vinju Mare - Calafat. 

De aici, traseul traverseaza Bulgaria si ajunge pana la portul Salonic de Ia Marea Egee.

Costul intregului proiect nu se cunoaste, insa el nu se suprapune decat partial peste reteaua principala de autostrazi eligibila in acest moment pentru finantare din fonduri europene. Datorita, insa, eforturilor depuse de Polonia, cel mai infocat sustinator al initiatiei, Via Carpatia va fi introdusa printre propunerile din runda a doua a programului de investitii Connecting Europe Facility (CEF), fondurile urmand a fi disponibile dupa 2020. in paranteza fie spus, Polonia vrea ca intreaga retea sa fie finalizata pana in 2030.

Situatia din Romania

Pe teritoriul romanesc, din traseul principal si din ramura sudica nu este construit mai nimic. In schimb, datorita autostrazilor A1 si A2, pe ramura estica, lucrurile stau ceva mai bine.

Via Carpatia ar urma sa intre in Romania pe directia Oradea-Arad, traseu care coincide perfect cu proiectul autostrazii A11. Cu o lungime de 116 km,  soseaua de mare viteza are deschisi traficului doar 3,5 km, adica portiunea care face legatura dintre Autostrada A1 si DN7, in zona municipiului Arad.

In continuare, Via Carpatia ar continua cu tronsonul Arad-Timisoara-Lugoj (67,38 km), care este dat in exploatare integral din 2015. 

Pe ramura sudica, urmeaza tronsonul Lugoj -Drobeta Tr. Severin-Calafat, care este inclus in Autostrada Sudului (A6), proiectul de interes strategic in parteneriat public-privat al Guvernului Dancila. Din cei aproximativ 260 de km ai tronsonului se circula din decembrie 2013 doar pe 10,5 km, care fac legatura intre soseaua de centura a Lugojului cu A1.

Pe ramura estica a viitoarei autostrazi europene, primul tronson, Lugoj-Deva, este incomplet. Din cei 99,5 km se circula doar pe lotul I (27,62 km) si pe 15 km din lotul II (28,6 km). Pe loturile 3 (21,14 km) si 4 (22,14 km) se estimeaza ca traficul va fi deschis cel mai tarziu anul viitor.

In continuare, umeaza segmentele Deva-Orastie (32,5 km) si Orastie-Sibiu (82,2 km), aflate in exploatare completa din 2014.

Pentru tronsonul Sibiu-Pitesti (123,99 km), perioada estimata de deschidere a traficului este 2022-2023. Pana in acest moment, au fost licitate doar capetele autostrazii, insa nu exista Acord de Mediu pentru niciunul dintre cele 5 loturi. 

Pe traseul Via Carpatia urmeaza sectorul Pitesti-Bucuresti, autostrada construita inainte de 1989, in lungime de 109,6 km, care se continua cu A2, Bucuresti-Constanta, de 202,79 km.