Cea mai mare parte a populatiei globale locuieste si lucreaza in prezent in orase. Conform previziunilor ONU, pâna in 2050, aproximativ 70% din populatia lumii va locui in zone urbane, fata de 54% in prezent. Procentul se ridica, insa, la 86% pentru cele 35 de tari dezvoltate care alcatuiesc Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica (OECD).
In ultimii ani, Bucurestiul a fost unul dintre orasele europene cu cea mai mare rata de crestere a PIB-ului, reflectând intr-o oarecare masura mix-ul favorabil de sectoare industriale. Orasul s-a impus, in special, in domeniul serviciilor profesionale si IT&C, cel din urma reprezentând un motor sectorial foarte important in cresterea numarului de locuri de munca. Conform Oxford Economics, Bucurestiul si-a pastrat avântul in 2016, rata de crestere a PIB-ului si a locurilor de munca atingând 6,8%, respectiv 2,3%, ambele niveluri fiind mai ridicate decât media oraselor din UE.
Cresterea economica este asteptata sa ramâna mare si in 2017, la un nivel de 5,7%, aceasta insemnând ca Bucurestiul se va clasa inaintea majoritatii oraselor europene. Rata de ocupare a fortei de munca este estimata sa creasca usor, cu cel mult 1% in 2017, insemnând doar o usoara scadere a somajului care ramâne, in continuare 3,9%.
Ritmul generarii de locuri de munca pe termen mediu va fi temperat de imbatrânirea populatiei, cu o rata medie anuala de 0,8% in perioada 2018-2021. Acesta va fi semnificativ mai mic decât media europeana. in ciuda acestui fapt, cresterea medie anuala a PIB-ului in perioada 2017-2021 este estimata sa ramâna deasupra mediei europene, la 2,7%. Serviciile profesionale sunt cele care vor stimula acesta expansiune.
Datele prelucrate de Oxford Economics arata ca locuitorii Bucurestiului au avut un venit disponibil per capita in 2016 mai mare decât locuitorii din Sofia, Budapesta sau chiar Varsovia, depasind 10.000 euro. insa acesta este inca mult in urma mediei europene de 20.000 euro.
Ca intodeauna in cursul istoriei sale, Bucurestiul se dovedeste un oras al contrastelor: Se bucura de o crestere puternica la nivelul intregii economii, cu un sector puternic al serviciilor si cu costuri accesibile pentru spatiile de birouri. Toate acestea, coroborate cu un sector public relativ mic si cu un numar scazut de pensionari raportat la populatia activa, pozitioneaza Bucurestiul ca o destinatie atractiva pentru antreprenori, specialisti in toate domeniile si investitori. Cu toate acestea, perspectivele sale de crestere sunt tot mai mult amenintate de rata mica de crestere a populatiei si de capacitatea scazuta de atragere a talentelor din alte zone. Mai mult, România este in procedura de infringement pentru calitatea aerului din capitala, in vreme ce TomTom tocmai a clasificat Bucurestiul drept capitala europeana cu cel mai ridicat indice de congestie a traficului, bucurestenii petrecând cu 50% mai mult timp in trafic decât in conditii normale de rulare”, comenteaza Carmen Adamescu, Partner EY România.
In opinia sa, acestea sunt provocari cu care se confrunta in zilele noastre toate orasele in crestere. Este bine cunoscut ca migratia continua catre centrele urbane si infrastructura invechita, subdimensionata, din orasele istorice a crescut presiunea asupra serviciilor orasenesti si a economiei locale, afectând conditiile de mediu si culturile comunitare in intreaga lume. Unele orase raspund deja de mult timp la aceasta tendinta si isi deservesc cetatenii in mod dovedit mai eficient prin valorificarea noutatilor IT&C de tip smart city.
„Estimarile FMI sugereaza ca fiecare dolar investit in infrastructura aduce inapoi trei dolari in profitabilitate. Acest lucru este cu atât mai evident la nivelul orasului Bucuresti, unde perspectivele de dezvoltare presupun ca infrastructura transportului urban sa fie in masura sa raspunda unei cereri in crestere privind mobilitatea si siguranta cetatenilor si sa stimuleze dezvoltarea si competitivitatea”, este de parere Carmen Adamescu.
Ca atare, aceasta considera ca singura modalitate prin care Bucurestiul va putea sa depaseasca lipsurile si sa sustina cresterea in viitor este transformarea infrastructurii de transport pe baza unei strategii eficiente de tip smart city, deoarece aceasta este principalul motor de crestere economica sustenabila.
„Capitala României ar trebui sa utilizeze tehnologiile digitale pentru a dezvolta retele inteligente de transport urban, pentru modernizarea utilitatilor si folosirea mai eficienta a resurselor urmând modelele altor orase moderne, unele aflate chiar in România. Locuitorii Bucurestiului au nevoie de o administratie municipala mult mai accesibila si implicata in problemele urbane, care sa lucreze astfel incât, orasul sa fie pregatit sa satisfaca mai bine nevoile locuitorilor sai, sa ofere o siguranta publica adecvata si increderea ca acesta va fi un loc in care se poate locui si in viitor", conchide Carmen Adamescu, Partner EY România.