Transportul de persoane de tip ride-hailing este principalul domeniu in care economia colaborativa a luat amploare in Romania, ca urmare a reactiei favorabile a consumatorilor atat la beneficiile noilor servicii, cat si la mecanismul de solicitare a serviciilor de transport, arata Consiliul Concurentei in studiul privind Implicatiile dezvoltarii economiei colaborative asupra mediului concurential si a politicii de concurenta.

De altfel, documentul releva si faptul ca serviciile de taxi care folosesc un mecanism de solicitare online, prin intermediul aplicatiilor agregatoare, au inregistrat o tendinta de crestere.

Ride-hailing este serviciul de transport cu vehicul si sofer, solicitat prin intermediul unei aplicatii, fara ca masina sa fie impartita cu alti calatori, indiferent de numarul de opriri efectuate. in cazul in care calatoria este impartita cu alte persoane, serviciul de transport se numeste ride-sharing.

Studiul Consiliului Concurentei mai releva ca numarul de comenzi pentru serviciile de transport prin intermediul platformelor colaborative a crescut de aproximativ 30 de ori la nivel national in perioada 2015 - 2018, aproximativ 87% din numarul total de comenzi provenind din Municipiul Bucuresti.

De asemenea, pana in martie 2020, numarul total al soferilor care-si desfasurau activitatea prin intermediul platformelor colaborative era mai mare decat cel al soferilor de taxi ce foloseau aplicatii agregatoare, incepand cu anul 2017. 

"Aceasta crestere s-a inregistrat pe fondul popularizarii si extinderii teritoriale a platformelor colaborative, dar si a faptului ca numarul licentelor de taxi este limitat la nivelul fiecarui oras", precizeaza Consiliul.

"Economia colaborativa" se refera la acele modele de afaceri in care activitatile sunt facilitate de platforme, de tip Uber, si care creeaza o piata deschisa pentru utilizarea temporara a bunurilor sau a serviciilor prestate, in cea mai mare parte, de persoane fizice.

Principalul avantaj al economiei colaborative este acela ca permite o alocare mai eficienta a resurselor in economie, prin prisma utilizarii acelor active neutilizate, aflate „in asteptare” (autoturisme, proprietati imobiliare, capital etc.). De altfel, dezvoltarea acestui model economic a condus la crearea de locuri de munca,determinand totodata beneficii substantiale pentru consumatori, dar si presiune concurentiala suplimentara asupra companiilor traditionale.

In acelasi timp, insa, principalul risc din punct de vedere concurential il constituie acumularea unui numar mare de participanti din piata in cadrul unei singure platforme, ceea ce ar putea conduce la crearea unei pozitii dominante. in acest fel, s-ar limita concurenta intre platforme si s-ar reduce stimulentele de intrare pe piata a unor noi platforme concurente. De asemenea, exista riscul ca platforma dominanta sa impuna restrictii nejustificate furnizorilor de servicii.

Conform datelor obtinute in cadrul studiului, cererea pentru serviciile oferite prin intermediul platformelor colaborative a crescut constant in Romania.

Sondajele de opinie efectuate in cadrul analizei, la nivelul Romaniei, indicau capacitatea acestor modele de afaceri de a crea noi piete pentru serviciile oferite prin intermediul platformelor colaborative, prin activarea acelor furnizori si consumatori ce nu ar fi apelat la serviciile traditionale.

Datele Consiliului Concurentei arata ca 25% din persoanele care nu au furnizat servicii pana in prezent se gandesc sa le ofere ocazional in viitor prin intermediul platformelor colaborative. De asemenea, 31% dintre consumatori afirma ca au inceput sa utilizeze anumite servicii de cand acestea au devenit disponibile prin intermediul platformelor colaborative.

In Romania, demersurile de reglementare a economiei colaborative s-au axat in principal pe definirea conditiilor de intrare si de functionare pe piata a furnizorilor individuali de servicii, fiind adoptata, in domeniul transporturilor, Legea privind activitatile de transport alternativ cu autoturism si conducator auto.

Consiliul Concurentei recomanda platformelor colaborative sa mentina un rol neutru, transparent si riguros in ceea ce priveste moderarea recenziilor si a sistemului de rating si sa intervina atunci cand acesta scade sub o anumita limita, pe latura cererii sau a ofertei de servicii. Sistemele de rating trebuie sa conduca la descurajarea comportamentelor daunatoare din partea participantilor la piata, la reducerea riscurilor care rezulta din
asimetriile informationale pentru consumatori si pentru proprietarii de active si, in final, la asigurarea unor servicii de calitate.

Consiliului Concurentei a demarat studiul, in anul 2018, pe fondul cadrului de reglementare insuficient adaptat noilor tendinte de la nivel national si global si al impactului pe care noile modele de afaceri il genereaza la nivelul pietelor si companiilor traditionale.