Suedia și țările nordice au fost printre primele țări europene care au optat pentru deschiderea piețelor interne de transport rutier de persoane încă din anii 90. Ulterior, transportul cu autocarul in regim regulat a fost liberalizat și de alte state membre precum Italia, Germania sau Franța.
Un pas important pentru piața unică de transport rutier de persoane a fost reprezentat de stabilirea normelor comune privind serviciile de transport cu autocarul și autobuzul ale Regulamentului 1073/2009 promovând libertatea de a presta servicii ca principiu fundamental al politicii comune de transport. Conform Studiului Comisiei Europene privind Transportul de persoane cu autocarul în UE, există dovezi că înregistrările de vehicule noi au crescut în Franța, Italia și Suedia când a intrat în vigoare Regulamentul 1073/2009. În Italia și Suedia, s-a înregistrat un vârf al noilor înmatriculări care a coincis cu punerea în aplicare a Regulamentului 1073. Totodată, dovezile din Franța și Suedia sugerează că liberalizarea poate încuraja, sau cel puțin consolida, planurile de investiții.
Suedia – scurt istoric al unei piețe liberalizate de peste 30 de ani
În anii 1990, piața transporturilor rutiere de persoane pe distanțe lungi din Suedia a fost deschisă treptat, deși pentru o perioadă operatorul feroviar SJ a avut dreptul de a bloca serviciile care concurau direct cu rețeaua sa feroviară comercială.
În 2003, Suedia, Danemarca, Finlanda și Norvegia au semnat un acord privind eliminarea foilor de parcurs atunci când efectuează servicii ocazionale în țările nordice.
În 2010, Suedia a adoptat Lag om kollektivtrafik (Legea transportului public), făcând referire, printre altele, la Regulamentul 1370/2007, care prevede că nu pot fi acordate drepturi exclusive pentru furnizarea de servicii publice naționale de autocare. Aceasta înseamnă că niciun serviciu de transport persoane cu autocarul nu se află în prezent sub un regim de obligații de serviciu public (PSO) și piața este deschisă pentru noi intrări.
În ceea ce privește transportul internațional cu autocarul, în 2012, Suedia a adoptat Yrkestrafiklag, făcând referire, printre altele, la Regulamentul 1073/2009 și mijloacele de respectare a acestui regulament european pentru accesul la piața internațională a serviciilor de transport cu autocarul și autobuzul.
Piața de transport rutier de persoane în Suedia
Natura dinamică a serviciilor de autocar este ilustrată de serviciile între Stockholm și Aeroportul Arlanda. Încă înainte de deschiderea legăturii feroviare Arlanda Express în 1999, autocarele au operat din Cityterminalen cu o serie de opriri pe traseu. Flygbussarna și Airshuttle oferă acum o gamă de tarife reduse și vând bilete de la automate, la bordul autobuzului și pe internet.
Confederația suedeză a întreprinderilor de transport este o organizație-umbrelă reunind șapte asociații membre reprezentând transporturile rutiere de persoane și de mărfuri din toate modurile de transport, numărând în total 9.200 de companii cu aproximativ 204.700 de angajați.
În sectorul transportului cu autobuze și autocare, CE/Trafikanalys raportează că în 2013, au fost utilizate 256 de vehicule pentru servicii interne și internaționale. Dimensiunea vehiculelor a variat de la 8 la 80 de locuri, dar aproape jumătate aveau 51-60 de locuri. 70% din flotă avea sub 5 ani și doar 2% avea peste 10 ani.
Cel mai mare operator de autobuze din Suedia este Swebus, o subsidiară a Nobina (cel mai mare furnizor de servicii de transport public din regiunea nordică). Swebus și partenerii săi operează o rețea de autocare care iradiază din Stockholm.
Cel mai important nod din rețeaua internă de autobuze este terminalul de autobuze Cityterminalen din centrul Stockholmului. Cityterminalen oferă informații ilustrative despre rutele principale și numărul de operatori de pe acestea.
Accesul în terminale
Deschis în 1989, Cityterminalen din Stockholm gestionează aproximativ 3,5 milioane de pasageri pe an sau 10.000 de pasageri pe zi, respectiv 50 de servicii pe distanțe lungi și un serviciu local. Acestea includ autocarele de aeroport Flygbussarna și Airshuttle care concurează cu trenurile Arlanda Express și SL din gara centrală adiacentă.
Terminalul din Stockholm oferă un contract standard pentru operatorii de autocare, cărora li se cere să transmită o notificare cu 14 zile înainte cu privire la orele de sosire, așteptare și plecare solicitate. Parcarea autocarelor în afara Cityterminalen este acoperită de un contract separat. Cityterminalen are doar 19 porți atașate, dintre care unele sunt supuse constrângerilor de înălțime a vehiculelor și ocupă un sit urban restrâns. Timpul standard de așteptare este de 5 minute după sosire și 15 minute înainte de plecare. Cu 30 de operatori care oferă 800 de plecări pe zi, acest lucru ar presupune că numai autocarele care pleacă ar avea dreptul de a ocupa un total de 12.000 de minute pe zi sau echivalentul a 10 standuri ocupate pe parcursul celor 21 de ore de deschidere. Cityterminalen oferă reduceri la standurile exterioare A și B și un tarif redus pentru plecări cu „îmbarcare rapidă” cu maximum 5 minute la poartă.
Stații de oprire in afara de terminale
O serie de autobuze suedeze opresc în alte puncte decât terminalul urban principal. Un exemplu este autocarul de la aeroport Flygbussarna care leagă Aeroportul Arlanda de Cityterminalen din Stockholm, care a deservit întotdeauna o serie de opriri pe drum pentru a prelua pasagerii din nordul Stockholmului.
Modelul suedez Piața este dinamică, operatorii își adaptează serviciile și prețurile pentru a căuta un avantaj competitiv. Cu toate acestea, operatorii cooperează, de asemenea, acolo unde este cazul Capacitatea terminalelor nu este, în general, o constrângere în orașele mai mici, deși terminalul de autobuze poate fi la o oarecare distanță de alte facilități de transport locale. Cu toate acestea, capacitatea este din ce în ce mai mult o problemă în centrul Stockholmului, unde extinderea Cityterminalen-ului existent ar fi dificilă. În timp ce Suedia a desemnat trei terminale de autobuz unde se va acorda asistență pentru persoanele cu handicap și persoanele cu mobilitate redusă (PRM), furnizarea de informații și rute detaliate PRM este o bună practică asigurată consecvent. |