Transportatorii români și bulgari au început să fie controlați și amendați în Franța cu până la 4000 Euro în cazul în care șoferii acestora nu s-au întors acasă la 4 săptămâni.

Obligația privind întoarcerea acasă a conducătorilor auto a fost introdusă de Pachetul Mobilitate 1 prin Regulamentul 1054/2020, care prevede că întreprinderea de transport are obligația de a organiza activitatea conducătorilor auto astfel încât aceștia să se poată întoarce „la domiciliu” o dată la fiecare trei sau patru săptămâni consecutive (depinde dacă conducătorul auto a avut consecutiv două perioade de repaus săptămânal reduse).

Recent, Regulamentul nr. 694/2022 stabilind noi încălcări grave ale normelor Uniunii care pot duce la pierderea bunei reputații de către operatorul de transport rutier a încadrat ca încălcare foarte gravă (IFG) situația în care întreprinderea de transport nu organizează activitatea conducătorilor auto în așa fel încât aceștia să se poată întoarce la centrul operațional al angajatorului sau la locurile de reședință respective ale conducătorilor auto.

Pentru întoarcerea acasă a șoferilor sunt două locuri posibile care trebuie oferite și organizate de angajator, și anume centrul operațional al angajatorului, dacă conducătorul auto își are reședința obișnuită în statul membru în care este stabilit angajatorul sau locul de reședință al conducătorului auto, în cazul în care acesta din urmă diferă de locul de stabilire al angajatorului.

Având în vedere dificultățile aplicării și verificării acestei măsuri în practică, Comisia Europeană a publicat  clarificări privind modul cum trebuie înțeleasă și aplicată obligația de întoarcere la „domiciliu” a conducătorului auto. Astfel, Comisia precizează că angajatorul trebuie să demonstreze că i-a trimis conducătorului auto o invitație (de exemplu, prin e-mail) ca să aleagă între locul de reședință și centrul operațional al întreprinderii, dar că acesta nu i-a răspuns. Nu contează unde își va petrece în cele din urmă conducătorul auto perioada de repaus. În acest sens, regulamentul nu prevede niciun loc anume și nu poate exista nicio încălcare a legislației UE în acest sens. Însă angajatorul trebuie să ofere posibilitățile de întoarcere prevăzute în regulament.

În ceea ce privește locul concret de repaus, conducătorul auto va decide. Regulamentul nu îi impune angajatorului sau conducătorului auto să păstreze dovezi specifice.

Totodată, Comisia clarifică cum trebuie să dovedească transportatorul că a organizat munca astfel încât conducătorul auto să aibă posibilitatea de a se întoarce fie la locul de reședință, fie la centrul operațional al întreprinderii. Pentru a dovedi respectarea obligației de a organiza întoarcerea conducătorului auto, transportatorii rutieri pot utiliza înregistrările tahografelor, registrele de sarcini ale conducătorilor auto sau alte documente. Alte documente ar putea include, de exemplu, bilete sau orice altă dovadă a altor formule de călătorie (de exemplu, dovada că un conducător auto a călătorit la domiciliul său cu un mini-bus pus la dispoziție de angajator).

Conducătorului auto nu ar trebui să i se ceară să dețină astfel de dovezi privind locul în care a petrecut o perioadă de repaus săptămânal normală sau o pauză mai lungă, însă autoritățile de control ar putea solicita ulterior  informații suplimentare privind activitatea unui conducător auto autorităților din statul membru în care este stabilită întreprinderea de transport rutier.