Pentru imbunatatirea transportului public si a infrastrcuturii rutiere urbane, la jumatatea anului 2015, Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD) lansa, special pentru Romania, o schema de finantare in valoare totala de 120 milioane euro, in cadrul Programului pentru mobilitate durabila si acces la transport regional (Romania Framework for Sustainable Mobility and Access to Regional Transport – SMART).
Fondurile rambursabile puse la dispozitie de BERD sunt recunoscute a fi mai ieftine decat creditele bancare clasice. Si asta pentru ca institutia se finanteaza la costuri competitive de pe piata internationala datorita ratingului AAA. In general, creditele se acorda in lei, pe termen lung, mai mare de 5 ani, costurile fiind de aproximativ 15 – 20% din valoare.
Pana acum, cinci municipalitati au accesat aceasta schema de finantare, anume Sibiu, Arad, Cluj, Iasi si Constanta.
La Sibiu, a inceput reabilitarea celor 62 de strazi
Municipalitatea din Sibiu a accesat schema SMART in a doua jumatate a lunii decembrie 2015, fiind de altfel primul oras care a semnat contractul cu BERD Valoarea creditului este de pana la 15 milioane de euro, costul total ajungand la 18,35 milioane de euro.
"Obiectivul nostru este de a continua imbunatatirea infrastructurii urbane, care este esentiala pentru calitatea vietii. Prin finantarea unor masuri cheie de imbunatatire a infrastructurii de transport, BERD a ajutat administratia locala sa transforme Sibiul intr-un oras foarte modern si o destinatie turistica de top din Romania", a punctat primarul interimar al Sibiului, Astrid Fodor.
Finantarea este destinata atat reabilitarii a 62 de strazi in lungime de 25 de kilometri, aflate in zonele nou dezvoltate ale orasului, cat si contractarii serviciilor de mentenanta a drumurilor. Pentru intretinerea cailor rutiere, municipalitatea spune ca va angaja companii private in baza unor contracte multianuale, bazate pe criteriile de performanta.
“Imprumutul va sprijini, de asemenea, implementarea unui plan de mobilitate urbana durabila, reprezentand un set de masuri pentru imbunatatirea mobilitatii locuitorilor si firmelor, intr-un mod ecologic si durabil”, au adaugat reprezentantii BERD.
De altfel, dupa 2004, modernizarea infrastructurii urbane a devenit o prioritate pentru municipalitatea din Sibiu, in conditiile in care orasul a fost selectat pentru a fi Capitala culturala europeana in 2007.
Ca atare, din 2005, si pana in prezent Primaria a contractat patru imprumuturi de la BERD. Creditele au fost folosite pentru implementarea unor importante imbunatatiri in infrastructura orasului, precum reabilitarea strazilor, in special a celor de pamant, dar si reabilitarea retelelor de apa si canalizare. Pana in prezent, din aceste fonduri au fost reabilitate aproape 100 de strazi, 2 piete, un viaduct si a fost construit un nou pod rutier.
La Arad, regenerarea urbana este blocata in dispute politice
Tot in cadrul schemei de finantare SMART, municipalitatea din Arad a primit in luna mai 2016 un credit de 20 de milioane de euro, fondurile fiind destinate realizarii unui sistem integrat de management al parcarilor si a investitiilor asociate. Proiectul, al carui cost total ajunge la 25,025 milioane de euro, vizeaza, in mod concret, regenerarea urbana a spatiilor din zona blocurilor de locuinte din mai multe cartiere aradene, cu scopul de a fluidiza si moderniza circulatia auto si pietonala, dar si de a asigura noi spatii de recreere.
Din pacate, dupa mai bine de un an de la obtinerea finantarii, proiectul “Regenerarii urbane” a fost amestecat in meschinariile luptei politice locale (success in opinia Primariei/ cheltuiala exagerata, in cea a Opozitiei) si, cu exceptia, anuntului de angajare a unui consultant pentru supervizarea lucrarilor, nu s-a mai intamplat nimic. Cu alte cuvinte, banii stau nefolositi.
Orasul are o populatie de 170.000 de locuitori, iar facilitatile de parcare disponibile sunt depasite de numarul mare de autovehicule, atat in zona centrala istorica, cat si in cartierele de blocuri aglomerate construite inainte de 1989.
Municipalitatea Arad a lansat de cativa ani un program complex de regenerare urbana, care vizeaza investitii in infrastructura de parcari, spatii de acces, spatii verzi, zone de recreere din toate cartierele. Programul include, de asemenea, introducerea unui sistem modern de management integrat al parcarilor, a carui realizare este acum posibila prin intermediul creditului BERD. In acest context, reprezentantii BERD sunt de parere ca o politica transparenta de stabilire a preturilor de parcare va genera venituri pentru municipalitate care, la randul sau, va putea implementa alte investitii necesare pentru oras. “Proiectul va avea o contributie semnificativa la dezvoltarea orasului in cadrul strategiei locale de regenerare urbana. Decongestionarea traficului si imbunatatirea mobilitatii populatiei vor sprjini dezvoltarea orasului, dar si a intregii regiuni, prin stimularea economiei locale”, a subliniat Matteo Patrone, Director Regional BERD pentru Romania si Bulgaria.
La Iasi, licitatia pentru autobuze a fost deja organizata
Pentru municipiul Iasi, Consiliul de Administratie al BERD, a aprobat, la jumatatea lunii noiembrie 2016, un imprumut de pana la 15 milioane euro pentru achizitionarea unui numar de aproximativ 80 de autobuze noi, cu emisii reduse de carbon, in conformitate cu standardul EURO 6. Costul total al proiectului ajunge la 18 milioane euro si are drept scop imbunatatirea mobilitatii populatiei din regiune, reducerea poluarii si decongestionarea traficului, in conformitate cu Planul de Mobilitate Urbana Durabila, cu accent pe modernizarea sistemului de transport public.
Primaria are sperante ca noile autobuze vor circula pe strazile Iasiului incepand din vara acestui an. “Poate ca acestea nu rezolva problema transportului public in totalitate, dar si Compania de Transport Public va face un pas similar. Isi poate permite sa ceara credite pentru modernizarea parcului auto, mai ales ca a inceput sa fie cautata de banci", a declarat Mihai Chirica, edilul municipiului Iasi.
Pentru contractarea imprumutului, BERD a acordat o serie de facilitati, precum diminuarea marjei dobanzii de la 1,5% la 1,3% pe an peste ROBOR 3M si reducerea comisionului de acordare de la 1,0% la 0,5%. Potrivit autoritatilor locale, la data de 30 septembrie 2016, gradul de indatorare a municipiului Iasi era de 12,07% iar pe perioada de contractare a finantarii nivelul indatorarii nu va depasi limita de 30%.
Licitatia a fost deja organizata, municipalitatea Iasi anuntand, la finalul lunii mai 2017, ca analizeaza cele trei oferte primate din partea unor puternice firme specializate: Anadolu Isuzu (Turcia), Carsan (Turcia) si Solaris Bus (Polonia).
„Dupa o consultare impreuna cu cei care ne asigura asistenta tehnica din partea BERD, vom da raspunsul cat mai repede. Lucrul cel mai important este ca, potrivit prognozei noastre, vom putea achizitiona peste 80 de unitati de transport, la un pret rezonabil, cu toate dotarile necesare. Noi am propus ca doua treimi din volumul mijloacelor de transport ce vor fi cumparate sa ajunga la Iasi pana la sfarsitul anului, iar cealalta treime intr-un al doilea lot”, a explicat primarul Mihai Chirica.
Autobuzele care vor fi achizitionate prin intermediul creditului BERD trebuie sa indeplineasca o serie de conditii tehnice, printre care sa aiba o lungime de 12 metri si o latime de 2,5 metri, cate trei usi cu doua pliuri duble, capacitatea de a transporta minim 90 de pasageri si de a detine minim 25 de scaune. Mijloacele de transport in comun vor avea podeaua joasa, acces pentru persoane cu dizabilitati si spatiu rezervat pentru scaun. De asemenea, vor avea aer conditionat in salonul de pasageri si in cabina conducatorului auto.
Concomitent cu achizitia celor 80 de autobuze, primaria va utilize fondurile si pentru:
• Infiintarea unei noi autoritati de reglementare pentru transportul metropolitan, cu capacitatea adecvata de a contracta si/sau gestiona serviciile de transport urban in zona metropolitana;
• Comercializarea serviciilor de transport public si introducerea unui nou Contract de Servicii Publice (CSP) intre municipiu si operatorul de transport public, in conformitate cu cerintele UE;
• Participarea municipiului si a operatorului de transport public intr-un program de benchmarking pentru operatorii de transport din Romania.
La Constanta, planurile sunt amanate
Un imprumut de 100 milioane de lei a fost acordat si catre municipiul Constanta, finantarea fiind destinata achizitionarii a unui numar de aproximativ 120 de autobuze noi, in conformitate cu standardul EURO 6. Proiectul, al carui cost total ajunge la 135 milioane de lei, are ca scop imbunatatirea mobilitatii populatiei din regiune si reducerea poluarii, in conformitate cu Planul de Mobilitate Urbana Durabila (PMUD), cu accent pe modernizarea sistemului de transport public. Pentru acordarea creditului, institutia financiara a tinut cont si de faptul ca municipiul Constanta este unul dintre cele mai populate orase din Romania, cu aproximativ 425.000 de locuitori, fiind un important centru comercial si turistic si gazduind cel mai mare port situat la Marea Neagra.
In principiul, planul Primariei era simplu: in ianuarie 2017 urma sa fie lansata invitatia la licitatie, in mai ar fi trebuit sa aiba loc atribuirea contractului, iar in decembrie 2017 acesta ar trebui sa fie deja finalizat. Ca atare, noile autobuze ar fi putut sa circule pe strazile Constantei la inceputul anului viitor. Dar socoteala nu a iesit, iar banii nu au fost inca folositi.
La Cluj, contractul a fost anulat
Pentru reinnoirea parcului auto al Companiei de Transport Public Cluj-Napoca (CTP), BERD a aprobat in iunie 2016 o finantare de 20 de milioane de euro, pentru achizitionarea a 50 de autobuze noi EURO 6 si 7 tramvaie, in conformitate cu standardele UE. Proiectul avea ca scop imbunatatirea mobilitatii populatiei din regiune, reducerea poluarii si decongestionarea traficului, in conformitate cu Planul de Mobilitate Urbana Durabila, cu accent pe modernizarea sistemului de transport public. Costul total era estimat la 24,8 milioane euro.
In plus, banca oferea asistenta tehnica si dupa aprobarea finantarii,
Singura conditie impusa de BERD prevedea ca CTP sa aiba contract cu Primaria Cluj-Napoca pentru a asigura transportul public in zona metropolitana si dupa 2020.
Dar, in decembrie 2016, dupa citeva audituri ale bancii si negocieri indelungate, contractul nu a mai fost semnat.
„Conditiile oferite de cei de la BERD nu ne-au convenit. Ne-au facut o oferta, nu ne-a placut si am refuzat-o, apoi inca una, revizuita, dar nici aceea nu ne-a placut. Asa am decis sa ne indreptam catre o banca comerciala, care ne-a oferit conditii mai bune”, a explicat, Liviu Neag, directorul CTP.