Prin angajamentele României la PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență), Guvernul României nu poate discuta de nicio propunere care include vreo deducere sau facilitate pentru industria transporturilor sau pentru orice altă industrie, nici măcar cu caracter temporar – până în 2025. Prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), Guvernul s-a angajat ca începând din 2025 să elimine gradual stimulentele fiscale pentru personalul angajat în sectorul construcțiilor și să elimine treptat, începând de la finalul lui 2024, distorsiunile și stimulentele fiscale excesive, în principal pentru impozitul pe venit, pe profit și contribuțiile sociale.

Afirmația aparține lui Dan Vîlceanu, ministrul finanțelor si ministru interimar la transporturi și a fost făcută în cadrul unei întâlniri cu delegația UNTRR, ce a avut loc pe 20 septembrie. Aici, Radu Dinescu, secretarul general al uniunii, a precizat că Guvernul României ar trebui să fie receptiv la problemele semnalate de industria transporturilor rutiere, având în vedere că economia țării noastre este a 15-a în UE, piața transporturilor de la noi este pe locul 8 în UE, iar la activitatea de cross-trade și cabotaj ocupă locul 3, ceea ce indică o performanță cu mult peste cea a economiei României în ansamblu.

Dar, potrivit comunicatului UNTRR, cu o abordare în care nu există nicio înțelegere pentru industria transporturilor din România, aceasta va rămâne descoperită în fața modului de aplicare a directivei detașării din februarie 2022, în special de autoritățile din statele mari ale Europei de vest asupra transportatorilor români. „Pentru a ajuta industria de transport rutier în fața acestor provocări majore date de aplicarea directivei detașării în transporturile rutiere în UE, autoritățile din România ar trebui să vină cu niște soluții inteligente, un pic sofisticate, care să preia ceea ce fac deja state precum Franța și Germania: să permită o alocație zilnică de hrană de 25-29 Euro netaxabilă și o plată suplimentară pentru delegare/detașare/dormit în cabină de 35-50 euro zilnic care să facă subiectul unei impozitări de 10%, astfel aceste sume putând să fie considerate ca parte din venitul taxabil. Suplimentar, așa cum practică și Franța, ar trebui să se acorde o deducere de 40% până la 70% care ar permite creșterea salariului brut de încadrare fără costuri suplimentare pentru firme, dar care ar contribui substanțial la dovedirea îndeplinirii cerințelor de detașare din februarie 2022. (Ex.: un salariu brut de încadrare de 800 euro, la care se aplică o deducere de 40%, înseamnă că practic taxele și contribuțiile rămân aferente salariului minim brut de încadrare actual de cca 480 euro).“

În cadrul întâlnirii, UNTRR a solicitat ministrului Vîlceanu:

- demersuri pentru aplicarea unei amnistii fiscale privind diurna  

- demersuri urgente la nivel național privind aplicarea noilor reguli ale detașării în cazul șoferilor profesioniști români care operează în UE

- demersuri la nivel european împotriva interpretărilor abuzive privind aplicarea detașării la transporturile rutiere (așa cum sunt deja circulate de Comisia Europeană).

La întâlnire au mai participat Mirela Călugăreanu, președintele ANAF, Iulian Ardeleanu, director general la Direcția Generală Legislație Cod Fiscal și Reglementări Vamale la Ministerul Finanțelor, Alin Chițu, secretar de stat la același minister. Delegația UNTRR a fost formată din  Constantin Isac, președintele uniunii, Radu Dinescu, secretarul general și Radu Burnete, director executiv al Confederației Patronale Concordia.