O instanță italiană a luat o decizie fără precedent în cazul nerespectării timpilor de condus și odihnă. Dacă în majoritatea cazurilor, primele responsabile erau firmele de transport, de această dată, vina a căzut doar pe umerii șoferului în cauză după ce angajatorul său a demonstrat că a avut grijă ca acesta să fie cât mai bine informat, după cum arată truck24.it

Prefectura din Frosinone a notificat o companie de transport cu privire la plata unei amenzi deoarece unul dintre șoferii acesteia a încălcat prevederile AETR. Compania de transport a contestat decizia motivând că numai șoferul este responsabil de nerespectarea reglementărilor privind timpii de condus și odihnă. Deși, în majoritatea cazurilor, contestațiile de acest fel au fost respinse, iar firma a rămas singura responsabilă în fața legii, de această dată, judecătorul a studiat atent cazurile în care compania de transport este scutită de răspundere.

Șoferul nu a respectat perioada săptămânală de odihnă și a plătit sancțiunea ce i-a fost dată.

Firma angajatoare spune, însă, că singurul vinovat este șoferul deoarece nu a respectat instrucțiunile date, în special cele care se referă la reglementările AETR.

Pentru soluționarea problemei, judecătorul a examinat atent circulara 300/2017 a MAI prin care se clarifică ce ar trebui să facă angajatorul pentru a nu fi amendat atunci când șoferul încalcă prevederile privind timpul de conducere și odihnă. Respectiva circulară spune că instruirea, educarea și controlul activității șoferilor sunt acțiuni necesare, dar nu suficiente pentru a exclude responsabilitatea firmei de transport. În plus, aceasta va trebui să pună la dispoziția șoferilor documentația necesară pentru a o avea la bord. Documentația constă în instrucțiuni anuale și ultima notificare și/sau scrisoare de retragere emise șoferului prin care se atestă că activitatea acestuia este verificată periodic. În cazul în care, din cauza unor situații neprevăzute, șoferul nu poate îndeplini sarcinile emise de companie, în niciun caz nu va putea ulterior depăși limitele impuse de legislație.

În acest caz, compania de transport a demonstrat că a respectat toate aceste reguli și, în plus, a trimis șoferului un document prin care i-a cerut să își explice comportamentul, declanșând o măsură disciplinară. Deoarece firma trebuie să ia măsuri disciplinare și în cazul în care șoferul își modifică singur planul de conducere și, astfel, încalcă legislația.

Cum toate criteriile au fost îndeplinite, judecătorul a admis contestația firmei de transport și a concluzionat că încălcarea legii ține doar de șofer și nu are legătură cu organizarea incorectă a muncii de către angajator.