Autoritatile din Tara Galilor au dezvaluit un plan in 5 puncte pentru a sprijini porturile Holyhead, Fishguard si Pembroke. Cu toate acestea, raportul conchide ca modificarile in lanturile de aprovizionare post-Brexit ar putea ameninta in continuare viitorul porturilor, ducand la pierderea locurilor de munca si a oportunitatilor de dezvoltare.
Planul au fost lansat intr-un document de 27 de pagini, care subliniaza nevoia de actiune, consecintele Brexitului si care sunt scenariile ce ar putea aparea daca situatia nu este remediata.
Documentul evidentiaza faptul ca volumele care sunt transportate prin porturile de feribot din Tara Galilor au scazut semnificativ in comparatie cu 2020. Scaderea este de 50% in cazul Holyhead si de 40% in cazul porturilor din sud-vest.
Potrivit raportului, acest lucru este cauzat de traficul de marfuri care evita porturile galeze in favoarea unor rute directe Irlanda - Uniunea Europeana si Irlanda de Nord - Marea Britanie. Volumele de marfuri transportate direct intre Irlanda si UE au crescut cu 242% de la sfarsitul perioadei de tranzitie a Brexitului.
Documentul citeaza, de asemenea, cifrele recente ale Biroului Central de Statistica al Irlandei, care aratau ca importurile Irlandei din Marea Britanie au scazut cu 65% in ianuarie.
Mai mult, cercetarile guvernului galez au aratat ca multe companii de logistica cred ca exista „probleme de baza” legate de utilizarea rutei britanice. Astfel, feedback-ul tuturor actorilor implicati in lantul logistic arata ca procedurile vamale pentru a traversa granita dintre Tara Galilor si Irlanda sunt costisitoare si consuma mai mult timp.
Avand in vedere ca transportatorii au ales sa foloseasca feriboturi directe intre Irlanda si Franta, desi la un cost crescut, autoritatile galeze considera ca trebuie aduse imbunatatiri in 5 zone-cheie pentru a-si sprijini porturile:
- Maximizarea eficientei in comertul Marea Britanie - Irlanda
- Imbunatatirea viabilitatii tranzitului Irlanda de Nord - Marea Britanie, prin Irlanda
- Sprijinirea grupajului si a evolutiei procedurale
- Reconstruirea increderii in trecerea terestra in Marea Britanie
- Directionarea in continuare a resurselor pentru formare, indrumare si sprijin
Raportul mentioneaza o serie de masuri specifice care pot fi luate pentru a aborda cele 5 puncte.
Una dintre aceste masuri este punerea in aplicare a unui sistem unic de transportare a marfurilor intre Irlanda si Tara Galilor. In situatia actuala, exista doua sisteme, care implica costuri suplimentare.
O alta recomandare este ca guvernul britanic sa isi revizuiasca sistemul TSS (Traffic Separation Scheme), iar guvernul irlandez sa relaxeze cerinta de preaviz de 24 de ore pentru tranzitarea marfurilor SPS (Sanitary and Phytosanitary) destinate Irlandei de Nord prin Dublin/Rosslare.
Raportul concluzioneaza, de asemenea, ca guvernele Regatului Unit si Irlandei ar trebui sa colaboreze pentru a dezvolta o resursa personalizata sau un pachet de indrumare care sa instruiasca in mod specific comerciantii privind utilizarea cailor terestre, inclusiv modul in care vor trebui sa interactioneze cu sistemele fiecarei natiuni. In plus, documentul indeamna guvernul britanic sa contureze un plan de imbunatatire a recrutarii agentilor vamali.
Cu toate acestea, in pofida faptului ca a oferit o serie de idei care ar sprijini porturile din Tara Galilor, raportul autoritatilor galeze subliniaza ca, in continuare, nu este deloc sigur ca viitorul acestor porturi va fi roz:
”Transportul si logistica reprezinta aproximativ 6% din ocuparea fortei de munca in Tara Galilor, iar industria contribuie cu aproximativ 2,5 miliarde de lire sterline la economia galeza. Cu toate acestea, marjele din sectoarele economice sunt in general foarte reduse. De exemplu, marja de profit a primii 100 de transportatori rutieri din Regatul Unit, in 2018, a fost in medie de aproximativ 2%. Prin urmare, operatorii cu marje atat de scazute nu vor putea absorbi costurile crescute asociate birocratiei suplimentare la transportul marfurilor, iar aceste costuri vor fi inevitabil transmise comerciantului, ducand la consecinte economice mult mai grave”, se precieaza in raport.