În 18.10.2021 a fost introdusă pe Ordinea de zi a Biroului Permanent al Senatului, Propunerea legislativă pentru anularea unor obligații fiscale și pentru modificarea și completarea unor acte normative.
În Biroul Permanent actul a fost renumerotat cu indicativul L455/2021 și s-au stabilit Comisiile raportoare și cele avizatoare. Inițiatorii Inițiativei legislative au solicitat procedura de urgență.
Actul a fost transmis pentru aviz și către:
- Consiliul Economic și Social unde a intrat azi, 19.10.2021 în ședința de plen și a fost aviz pozitiv în unanimitate, dar cu amendamentele transmise de transportatori.
- Consiliul Fiscal
- Consiliul Legislativ unde are termen în data de 11.11.2021
De asemenea, actul legislativ a fost trimis și către Guvern pentru punct de vedere
Comisiile economică, industrii și servicii/ juridică, de numiri, disciplină, imunități şi validări/ pentru drepturile omului, egalitate de șanse, culte şi minorități și Comisia pentru transporturi şi infrastructură au termen până la data de 21.10.2021 pentru a da aviz pe acest proiect legislativ.
De asemenea termenul pentru depunerea amendamentelor este pe 21.10.2021. UNTRR așteaptă propuneri pentru amendamente până pe 20.10.2021
Iar Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară şi piață de capital și Comisia pentru muncă, familie şi protecție socială au termen până pe 25 octombrie 2021 să trimită raportul.
Termenul de adoptare tacită este de 45 de zile, și se calculează de la data de 18.10.2021.
Termenul se împlinește la data de 01.12.2021.
De asemenea a fost publicată și o evaluare primară a propunerii legislative și Direcția Generală Legislativă a Senatului propune ca inițiativa legislativă să se numească „Lege pentru anularea unor obligații fiscale și pentru modificarea și completarea unor acte normative„.
Punctele de vedere transmise de UNTRR către CES sunt următoarele:
- Pentru Art. 1 din propunerea legislativă pentru anularea unor obligații fiscale UNTRR solicită aprobarea urgentă a acestui articol și apelează la mediul politic și economic pentru salvarea industriei transporturilor rutiere din România, principalul contribuitor la exportul de servicii al României care doar în ultimii 4 ani a avut o contribuție la exportul de servicii de peste 22,5 miliarde euro.
- Ref. art. II-V aceste articole trebuie să fie clare și viabile pentru viitor privind regimul de impozitare al diurnei și sistemul de salarizare al șoferilor profesioniști români și care să clarifice aplicarea Directivei 1057/2020 din februarie 2022 și situațiile în care diurna plătită de firmele de transport rutier internațional conducătorilor auto nu face subiectul reîncadrării ca venituri de tip salarial, asigurându-se totodată o interpretare și aplicare armonizată a legislației, la nivelul ITM și ANAF. Este obligatoriu ca diurna să rămână și după februarie 2022, pentru operațiunile bilaterale care nu întră sub incidența Directivei 1057/2020.
Reamintim că în proiectul de lege sunt mai multe ambiguități și nu se specifică care sunt elementele urmărite de inspectorul de muncă pentru a confirma dacă veniturile acordate sunt sau nu indemnizații scutite de impozitare.
Proiectul de lege nu clarifică mediul privat și în special transportatorii, cei care trebuie să respecte și să aplice legea cum pot îndeplinii condițiile pentru a putea să acorde indemnizație de delegare, indemnizație de detașare sau indemnizație specifică detașării transnaționale.
Proiectul de lege menține aceleași ambiguități și duble sau multiple interpretări, astfel că este foarte greu de aplicat în forma actuală.
Problema fundamentală rămâne nivelul activității firmelor de transport cu România, statul de înregistrare, iar ITM se raportează la Formularul A1 pentru a se pronunța asupra unei eventuale reîncadrări, având în vedere că Formularul A1 se eliberează în baza unor condiții de activitate legate de România.
Conceptul de a condiționa menținerea netaxabilă a diurnei sau a unei sume netaxabile în limita a 3 salarii de încadrare (conform noului proiect de lege), de derulare a unor activități de transport legate de activitatea pe România, reprezintă o condamnare a industriei de transport rutier din România – țară care, de 30 de ani, importă mai mult decât exportă.
De asemenea, proiectul de lege nu definește ce însemnă „ salariu de încadrare„ și nici în Codul fiscal nu există definiție pentru această sintagmă și nu știm dacă se referă la salariu net sau salariu brut. Dacă legiuitorul s-a referit la salariu net, atunci impactul asupra firmelor de transport va fi foarte mare. Diferența fiind de aproape 550 euro, sumă cu care operatorii de transport din Romania nu vor mai putea cu transportatorii din UE.
Uniunea Națională a Transportatorilor Rutieri din România – UNTRR atenționează că orice condiționare a netaxării diurnei șoferilor profesioniști de transport internațional de activitatea în România este imposibilă și imorală, având în vedere faptul că pentru ca firmele românești de transport rutier internațional să poată avea activitate în România, exporturile/importurile României ar trebui sa crească cu 300% minim imediat ca să existe operațiuni de transport pentru export.
UNTRR solicită mediului politic și CES adoptarea unor soluții clare și viabile pentru viitor privind regimul de impozitare al diurnei și sistemul de salarizare al șoferilor profesioniști români, care să clarifice aplicarea Directivei 1057/2020 privind detașarea șoferilor români fără a afecta competitivitatea transportatorilor români în UE
UNTRR semnalează cu îngrijorare faptul că prevederile Propunerii legislative pentru anularea unor obligații fiscale și pentru modificarea și completarea unor acte normative nu clarifică aplicarea Directivei 1057/2020 în cazul șoferilor profesioniști români care operează transporturi rutiere internaționale în UE, deși în expunerea de motive a Proiectului de Lege au fost amintite studiile realizate de UNTRR privind impactul Pachetului mobilitate 1 asupra transportatorilor rutieri români, indicând o provocare majora pentru februarie 2022, când intră in vigoare cele mai discriminatorii prevederi ale acestui pachet legislativ pentru transportatorii rutieri români – Regulamentul 1055/2020 privind obligația de întoarcerea acasă a camioanelor și Directiva 1057/2020 de stabilire a unor norme specifice privind detașarea conducătorilor auto în sectorul transportului rutier.
În acest context, este surprinzător faptul că în expunerea de motive la acest proiect de lege important, se precizează la punctul B - Concluzii privind angajații care efectuează operațiuni de transporturi internaționale faptul că acești angajați - șoferii profesioniști care efectuează operațiuni de transporturi internaționale nu pot fi considerați detașați de pe teritoriul României și nu îndeplinesc condițiile detașării transnaționale din legea 16/2017.
În consecință, prevederile Proiectului de Lege actual nu transpun Directiva 1057/2020 care prevede că șoferii profesioniști sunt considerați detașați atunci când operează transporturi rutiere internaționale de tip cabotaj (încarcare-descărcare marfă pe teritoriul altui State membru) sau transporturi rutiere internaționale de tip crosstrade (încărcare într-un Stat Membru și descărcare în alt Stat Membru). Reamintim că România se poziționează pe locul 3 în UE la operațiunile de transport rutier internațional de tip cross-trade (10,5%) și cabotaj (8.2%) și solicităm Parlamentului Românei adoptarea unor soluții viabile de aplicare a regulilor detașării stabilite prin Directiva 1057/2020 pentru a nu fi afectată competitivitatea transportatorilor rutieri români la nivel european.
Uniunea Națională a Transportatorilor Rutieri din România - UNTRR solicită decidenților demersuri urgente la nivel național privind aplicarea noilor reguli ale detașării în cazul șoferilor profesioniști români care operează în UE, prin clarificări urgente privind regimul de impozitare al diurnei și sistemul de salarizare al șoferilor profesioniști.
În acest context, solicităm revizuirea prevederilor actuale ale legii 16/2017, Art.9 privind personalul angajatorilor stabiliţi pe teritoriul României, care efectuează operaţiuni de transport internaţional astfel încât acestea să clarifice dreptul șoferilor profesioniști care operează transporturi rutiere internaționale de a beneficia de o indemnizație de delegare/detașare conform situațiilor prevăzute în Directiva 1057/2020, după cum urmează:
- Clarificarea faptului că șoferii profesioniști români care operează transporturi rutiere internaționale în UE de tip tranzit și bilateral, inclusiv 2 operațiuni suplimentare croosstrade legate de transporturile bilaterale conform art.1 alin.(3) al Directivei 1057/2020, precum și șoferii profesioniști români care operează transporturi rutiere internaționale în afara UE sunt considerați delegați conform definiției prevăzute de Codul Muncii și au implicit dreptul să primească o indemnizație de delegare care este neimpozabilă în limita prevăzută din Codul Fiscal
- Clarificarea faptului că șoferii profesioniști români care operează transporturi rutiere internaționale de tip cabotaj și crosstrade în UE sunt considerați detașați conform art. 1 alin. (3) și (7) al Directivei 1057/2020 și au dreptul la o indemnizație de detașare care este neimpozabilă în limita prevăzută din Codul Fiscal. Totodată, având în vedere interpretările abuzive ale ANAF, considerăm necesară precizarea că indemnizațiile de detașare plătite șoferilor români și neimpozabile în limita prevăzută din Codul Fiscal, sunt considerate parte a remunerației minime din Statele membre în care șoferul român este considerat “detașat”, în conformitate cu prevederile Directivei detașării 71/96 cu modificările și completările ulterioare: “Indemnizațiile specifice detașării sunt considerate parte a remunerației, în măsura în care nu sunt acordate cu titlu de rambursare a cheltuielilor efectiv generate de detașare, precum cheltuielile de transport, cazare și masă.”
De asemenea, având în vedere faptul că, în ciuda mobilității ridicate a șoferilor profesioniști, Directiva 1057/2020 îi încadrează “forțat” în categoria angajaților “detașați” care au dreptul la o indemnizație de detașare, considerăm că trebuie clarificat faptul că aceasta înlocuiește clauza de mobilitate la care s-a făcut referire în expunerea de motive, vizând acordarea unei sume de bani denumită de Codul Muncii ”prestație suplimentară”.