In ciuda imbunatatirii continue a siguranței rutiere, conform unor studii recente efectuate de Uniunea Europeana, conducatorii auto cu varsta cuprinsa intre 16 si 25 de ani sunt mult mai probabil sa fie ucisi pe drumurile Europei decat omologii lor mai in varsta.

Accidentele rutiere raman una dintre cele mai frecvente cauze ale decesului violent pentru tineri. Riscurile sunt deosebit de ridicate atat pentru soferii cat si pentru motociclistii tineri.

Acest risc crescut de producere a unui accident este cauzat de o combinatie de factori sociali si psihologici. Atat conducatorii cat si motociclistii a caror varsta este cuprinsa intre 16 si  25 de ani au o perceptie scazuta asupra riscului care duce la o crestere a activitatii sociale cat si la o presiune accentuata din partea celor cu care se afla in masina sau pe motocicleta.

Cresterea activitatii sociale pe care o resimt tinerii intre 16-25 de ani, include o expunere mai mare la alcool si droguri, la influenta pasagerilor de varsta egala si la efectele oboselii. Distractia in vehicul si dispozitivele mobile sunt, de asemenea, o problema.

Lipsa experientei pe sosea face ca tinerii sa aiba probleme in ceea ce priveste anticiparea si reactia la pericole. De asemenea, acestia sunt mai putin constienti in legatura cu modul de comportament rutier adecvat, de modul de a conduce in anumite conditii si situatii rutiere.

Conform studiilor la nivel european, tinerii au tendinta de a conduce vehicule mai mici si mai vechi, deoarece sunt mai ieftine si mai practice. Aceste autoturisme au adesea o rezistenta mai scazuta la impact si nu au tehnologiile de siguranta cu care sunt dotate masinile mai noi si mai mari. Centurile de siguranta la soferi, castile si imbracamintea de protectie la motociclisti sunt de asemenea mai putin utilizate in randul tinerilor.

Avand in vedere aceste aspecte, in intreaga Europa, in scopul reducerii riscului de coliziune al tinerilor au fost adoptate o serie de masuri cu caracter preventiv.

In acest sens Uniunea Europeana a realizat un Raport care contine recomandarile care  s-au dovedit a fi cele mai eficiente.

Raportul le grupeaza in urmatoarele patru domenii:

1. Masuri generale de siguranta:

O revizuire a limitelor de viteza, folosirea alcool stop-ului pentru reducerea consumului de alcool, masuri de sensibilizare pentru portul centurilor de siguranta la soferi, a castii si a hainelor de protectie la motociclisti.

2. Instruirea și educația:

Introducerea in cadrul programelor de invatare sau de formare a temelor referitoare la perceptia pericolelor, extinderea formarii pentru a acoperi si stilul de conducere auto si de conducere moto, incurajarea si prelungirea “conducerii insotite” pentru castigarea experientei.

3. Sisteme de licentiere și testare:

Adoptarea de sisteme de licentiere graduale care ajuta tinerii sa dobandeasca mai multa experienta, limitand in acelasi timp anumite activitati cu risc sporit, cum ar fi conducerea nocturna si pasagerii.

4. Vehicule mai sigure si telematica:

Incurajarea tinerilor sa foloseasca vehicule mai sigure si sa utilizeze tehnologii de asistenta. Explorarea in continuare a legaturii dintre asigurarea bazata pe telematica si conducerea in siguranta.

Aceste masuri de contracarare la tineri a comportamentelor inadecvate in trafic, par la prima vedere extrem de simple atat din punct de vedere al continutului cat si al aplicarii in practica.

Dar de la „ar trebui“ la „este“ calea e ceva mai lunga.

Europa se misca in acest sens, dar mai sunt inca foarte multe de facut.