La 1 an de la aparitia Legii privind realizarea Autostrazii “Unirii” Tg. Mures - Tg. Neamt - Iasi - Ungheni, obiectivul de investitii se afla tot in faza de pregatire. Aflat de 12 ani pe agenda publica, niciun Guvern nu a reusit sa duca lucrurile mai departe.
Pentru dezvoltarea infrastructurii rutiere din Moldova, Autostrada “Unirii” (A8) este unul dintre cele mai importante proiecte, urmand sa realizeze legatura cu Transilvania si, mai departe, prin viitoarea Autostrada A3 (alt vis neimplinit), cu vestul Europei. Dar, dincolo de rolul strategic pe care il clameaza periodic autoritatile, investitia, promisa din 2007, nu are inca documentantia finalizata. Cu alte cuvinte, ea ramane tot in stadiul de pregatire.
In ceea ce priveste fondurile necesare, ministrul Transporturilor, Lucian Bode arata, intr-un document transmis Camerei Deputatilor, ca Autostrada A8 “Unirii” va costa 8,9 miliarde de euro (cu TVA).
Noua legislatie
Autostrada „Unirii” s-a bucurat anul trecut de o atentie fara precedent din punct de vedere legislativ. Pe de o parte, parlamentarii au dezbatut si aprobat Legea speciala pentru realizarea investitiei, iar pe de alta, Guvernul a emis o Hotarare prin care stabilea institutiile responsabile cu finalizarea proiectului
Astfel, la finalul lunii noiembrie 2018, presedintele Klaus Iohannis promulga Legea privind aprobarea obiectivului de investitii Autostrada “Unirii” Iasi -Targu Mures (nr. 291/2018), care prevede in mod expres obligatia Guvernului si a autoritatilor publice subordonate de a demara procedurile de construire in maximum 30 de zile de la intrarea in vigoare. Totodata, in textul legislativ se mentioneaza ca responsabilitatea privind coordonarea realizarii soselei de mare viteza revine Ministerului Transporturilor, finantarea fiind asigurata din bugetul de stat, din credite externe, din fonduri europene nerambursabile si/sau prin parteneriat public privat (PPP).
Desi Legea prevede clar ca Ministerul Transporturilor se va ocupa de realizarea autostrazii, Guvernul a stabilit ca tronsonul Tg. Neamt – Iasi - Ungheni sa fie construit in parteneriat public privat, de derularea proiectului urmand sa se ocupe Comisia Nationala de Strategie si Prognoza (CNSP), iar tronsonul Targu Mures – Targu Neamt sa intre in responsabilitatea Companiei Nationale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR). Ca atare, tot anul trecut a fost emisa si Hotararea de Guvern nr. 357 privind aprobarea listei proiectelor strategice de investitii care urmeaza a fi pregatite si atribuite in partneriat public privat de catre CNSP, lista in care se regaseste si Autostrada „Unirii”. Totodata, la art. 2 se mentioneaza ca institutia va suporta, din bugetul propriu, cheltuielile necesare pentru pregatirea si atribuirea proiectelor.
Una peste alta, Autostrada Unirii (A8) este compusa din trei tronsoane: Targu Mures–Targu Neamt, Targu Neamt–Iasi si Iasi–Ungheni (Republica Moldova), inclusiv Podul pentru raul Prut.
Tronsonul Tg Mures – Tg Neamt (210 km)
In luna mai 2019, CNAIR a incheiat cu spaniolii de la Ingineria Especializada Obra Civil Industrial contractul de "Completare Studiu de Fezabilitate Autostrada Tg. Mures-Tg. Neamt", cu o valoare estimata de 17,6 milioane de lei. Din fericire, procedura de atribuire nu a fost contestata, lucrarea urmand a fi finalizata in 18 luni, adica pana in noiembrie 2020. Tot din fericire, finantarea este asigurata din fonduri externe nerambursabile, CNAIR obtinand banii in august 2019.
Potrivit autoritatilor, completarea Studiului de Fezabilitate va tine cont de varianta de traseu stabilita inca din 2007 de catre IPTANA, iar viteza de proiectare va fi de 120 de km/h. in cadrul realizarii documentatiei, vor fi analizate solutiile de implementare a sistemelor si statiilor de taxare pe autostrada si vor fi stabilite terenurile care trebuie expropiate.
Pentru constructia propriu-zisa, tronsonul este impartit in doua sectoare: Tg. Mures–Sovata–Ditrau (92 km) si Ditrau - Targu Neamt (118 km). Conform Master Planului General pentru Transport, ambele portiuni vor fi finantate din fondurile europene solicitate in perioada 2021-2027. Din nefericire, socotelile vechi ale autoritatilor sunt acum date peste cap de planurile noi ale Comisiei Europene. Si asta pentru ca in urmatorul exercitiu financiar, alocarea pentru Fondul de Coeziune, principalul fond de la care Romania cere finantare pentru autostrazi, va scadea la doar 3 miliarde de euro, in conditiile in care in perioada 2014-2020 au fost pusi la dispozitie aproximativ 9 miliarde de euro.
Tronsonul Tg. Neamt – Iasi – Ungheni (100 km)
Dupa transferarea responsabilitatilor catre CNSP, institutia a primit de la CNAIR, in iunie 2018, toata documentatia necesara pentru pregatirea investitiei in parteneriat public privat. De atunci, s-a reusit lansarea licitatiei pentru completarea Studiului de Fezabilitate atat pentru tronsonul Iasi - Ungheni, cat si pentru realizarea conexiunii la podul peste raul Prut. Ofertele au fost deschise in data de 28 octombrie 2019, iar, conform Ministerului Transporturilor, ele se afla in proces de evaluare. Din pacate, dat fiind ca aceasta portiune va fi construita prin PPP, realizarea documentatiei tehnice nu se califica pentru finantare europeana din fonduri nerambursabile, ceea ce inseamna ca de la buget va trebui acoperit 8 milioane de lei. Si in acest caz, Studiul de Fezabilitate va stabili terenurile ce urmeaza a fi expropriate.
In paralel, la finalul lunii martie 2019, Guvernul a aprobat Studiul de fundamentare al proiectului de investitii pentru sectorul Tg. Neamt-Iasi (68 km), valoarea totala a investitiei fiind estimata la 1,2 miliarde euro, iar perioada de proiectare si realizare, la 48 luni.
Potrivit documentului, pentru utilizarea autostrazii se va plati o taxa (fara TVA) de 6,3 euro/km pentru autoturisme, de 8,8 euro/km pentru utilitare usoare si de 12,6 euro/km pentru utilitare grele si autobuze. Nivelul taxei poate fi supus indexarii, la data de 1 martie a fiecarui an, proportional cu rata de crestere a salariului mediu net din anul anterior. Se preconizeaza ca vor fi amplasate sisteme de taxare la Targu Neamt, Pascani, Targu Frumos si Iasi. Contractul tip PPP este structurat in doua etape principale: perioada de inchidere financiara, proiectare si executie, cu durata de maxim 48 luni de la data semnarii contractului; perioada de operare, cu durata de 26 ani de la data finalizarii constructiei. in situatia devansarii lucrarilor de proiectare si executie, partenerul privat va primi din partea statului roman o prima de succes echivalenta cu ponderea intr-un an a perioadei de devansare, valoarea totala a acestei prime fiind de 80 milioane euro/an.
Autostrada Tg. Neamt – Iasi va traversa teritoriul judetului Iasi, urmand sa aiba o lungime de 61 km la care se adauga 7 km reprezentand bretelele nodurilor DN 28 si Km 61+000, bretele ce vor fi, de asemenea, la profil de autostrada. Traseul tronsonului incepe de la intersectia cu DN2/E85, inclusiv nodul rutier aferent, si se termina la intersectia cu by-pass Iasi.
De constructia sa s-au aratat interesate, in luna august 2019, patru asocieri, constituite din fime din Turcia si China: Asocierea ERG – SSB – PiMakina – Atli; Asocierea CCCC – Maikol – Egis; Asocierea IC Ictas Sanayi – TIIC Ictas Turiym Enerji si Asocierea CSCEC – CCECC.
Sectorul Iasi-Ungheni, inclusiv podul peste Prut, nu au facut obiectul Studiului de fundamentare, CNSP precizand ca acestea „vor fi analizate in functie de contextul si necesitatile viitoare”. Oricum, in acest moment, realizarea podului pare imposibila.
Podul peste Prut
Podul peste Prut, care va asigura legatura Autostrazii A8 Tg. Mures - Iasi cu varianta de ocolire a orasului Ungheni din Republica Moldova, ar urma sa fie amplasat, conform proiectului, intr-o arie protejata. in aceste conditii, Acordul de Mediu nu poate fi obtinut, deci nici lucrarile de constructie nu pot incepe. Fostul ministrul al Transporturilor, Razvan Cuc, sustinea ca exista o solutie si anume emiterea unei Hotarari de Guvern prin care Podul sa fie declarat „obiectiv care vizeaza asigurarea securitatii nationale, asigurarea securitatii, sanatatii oamenilor si animalelor”, act normativ solicitat de Agentia pentru Protectia Mediului Iasi pentru a putea continua procesul de evaluare a impactului asupra mediului.
Lucrurile nu sunt insa simple deloc, pentru ca procedura nu poate incepe decat daca este intocmita o documentatie specifica, termenul de depunere expirand in decembrie 2019. in plus, documentatia este conditionata, la randul ei, de incheierea unui „Acord intre Guvernul Romaniei si Guvernul Republicii Moldova privind aspectele tehnice, financiare, juridice si organizatorice referitoare la construirea, exploatarea, intretinerea si repararea podului rutier de frontiera intre cele doua state peste raul Prut”.
intre timp, CNAIR a reusit doar sa atraga fonduri europene din Fondul de Coeziune pentru realizarea Studiului de Fezabilitate, valoarea totala a proiectului fiind de 950.452 lei (inclusiv TVA).
De la primele discutii privind constructia Autostrazii „Unirii” (botezata pe atunci „Montana”) au trecut 12 ani. Nu stim cati vor mai trece pana la finalizarea ei, insa cert este ca lipsa vointei politice necesare aproape ca au ingropat si acest proiect.