Desi exporturile industriei auto si ale ramurilor conexe au avansat, anul trecut, cu peste 8%, productivitatea acestui sector economic bate pasul pe loc din cauza infrastructurii inadecvate, care greveaza asupra costurilor de transport si limiteaza posibilitatile de extindere a capacitatilor de productie, se arata in Raportul anual 2015 al BNR, publicat la finalul lunii iunie.
Potrivit documentului, investitiile au accelerat anul trecut cu 8,8%, in crestere cu 6,3 puncte procentuale comparativ cu 2014, acestea vizand, in primul rand, imbunatatirea nivelului de tehnologizare al companiilor (+8,5%).
"Aceasta performanta nu s-a inregistrat insa si in cazul proiectelor de constructii ingineresti, insuficienta si calitatea nesatisfacatoare a infrastructurii continuand sa afecteze eficienta alocarii resurselor la nivel national si, prin urmare, dezvoltarea economica. Cel mai elocvent exemplu in acest sens il constituie industria auto si ramurile conexe, care au contribuit semnificativ la cresterea economica in perioada postcriza. Chiar daca livrarile externe ale acestor ramuri s-au mentinut ridicate in anul 2015 (crestere de peste 8 la suta), sustinand extinderea in continuare a exporturilor autohtone, nu poate fi ignorata tendinta tot mai evidenta de franare a dinamicii productivitatii din ultimii doi ani, la care a contribuit si infrastructura inadecvata, care greveaza asupra costurilor de transport si limiteaza posibilitatile de extindere a capacitatilor de productie", subliniaza autorii Raportului BNR.
Mai mult decat atat, in document se mai arata ca insuficienta si calitatea precara a infrastructurii de transport constituie nu doar un impediment major in extinderea investitiilor straine directe si in alte regiuni ale Romaniei decat in Bucuresti-Ilfov, Centru si Vest, ci si o cauza principala a inregistrarii uneia dintre cele mai ridicate rate ale deceselor cauzate de accidente rutiere (dubla fata de media europeana).
In acest context, autorii Raportului BNR considera ca, "in plan regional, exista potential semnificativ pentru imbunatatirea conectivitatii pe baza de infrastructura rutiera – chiar si de mai mult de 3 ori nivelul curent in centrul tarii".
Reamintim ca in cadrul reuniunii anuale TEN-T Days, desfasurata la Roterdam in luna iunie, Romania a promovat 16 proiecte de infrastructura de transporturi, dintre care trei din domeniul rutier, care pot fi finanţate prin Fondul European pentru Investiţii Strategice (EFSI).
Cele trei proiecte din domeniul rutier, vizeaza:
- Construcţia autostrazii Craiova – Piteşti (121 kilometri),
- Aducerea Centurii Sud Bucureşti la profil de autostrada (48 km)
- Mentenanţa autostrazilor Bucureşti – Constanţa (A2) şi Bucureşti – Piteşti (A1).
Pe de alta parte, in proiectul Master Planului General de Transport, este prevazut un nivel constant de 2% din PIB pentru investiţii in infrastructura de transport.
“Aceasta limita nu a mai fost pana acum solicitata. in momentul in care vom securiza aceasta valoare prin lege vom fi siguri ca acele proiecte analizate, prioritizate, care ne leaga la Europa şi care ne ajuta sa ne dezvoltam echilibrat, acele proiecte vor fi şi ele la randul lor securizate. 2% era un obiectiv pe care puteam sa il atingem destul de uşor, urmand ca apoi sa adaptam acea parte a Master Planului considerata varianta de baza”, a aratat ministrul Transporturilor, Dan Costescu.
Potrivit acestuia, pana in anul 2020 pot fi dezvoltate proiecte de infrastructura rutiera in valoare de 13,2 miliarde de euro, pentru care sumele sunt deja asigurate.