In prima sesiune parlamentara, Senatul a adoptat cele cinci initiative legislative care prevad constructia a sase sosele de mare viteza: Autostrada Unirii Principatelor Romane, Autostrada Basarabia, Autostrada Bucuresti - Brasov si Autostrada Brasov – Bacau. Proiectele au ajuns deja la Camera Deputatilor, forul decizional, dar nu au depasit stadiul dezbaterilor din comisii.
Autostrada Unirii Principatelor Romane si Autostrada Basarabia
Cele doua sosele de mare viteza sunt cuprinse intr-un singur proiect legislativ, initiat de senatorul Gabi Ionascu (PMP) la inceputul acestui an. Autostrada „Unirii Principatelor Romane” ar urma sa fie realizata pe traseul Ploiesti-Buzau-Focsani-Bacau-Pascani-Siret, in timp ce Autostrada „Basarabia” va conecta localitatile Focsani si Albita.
Conform propunerii legislative, Autostrada Ploiesti-Siret va incepe de la Autostrada A3 Bucuresti-Brasov-Cluj-Bors, in apropierea municipiului Ploiesti, si se va incheia la Vama Siret (jud. Suceava), adica pana la frontiera de nord a Romaniei cu Ucraina.
La randul sau, Autostrada Focsani-Albita va incepe de la Autostrada Unirii Principatelor Romane in apropierea municipiului Focsani pana la Vama Albita (jud. Vaslui), adica pana la frontiera de est a Romaniei cu Republica Moldova.
Ministerul responsabil pentru coordonarea realizarii celor doua autostrazi „parlamentare” este cel al Transporturilor, care va incepe, in termen de 90 de zile de la intrarea in vigoare a legii, procedurile necesare pentru realizarea lor.
Dupa adoptarea in mod tacit de catre Senat, proiectul a ajuns pe masa deputatilor, insa pana la incheierea sesiunii parlamentare, in vara, nu se primisera nici avizele de la comisiile de Buget-Finante, Administratie Publica si de la cea Juridica, nici raportul si, eventual, amendamente, de la comisia Transporturi.
Autostrada Bucuresti - Brasov
In sesiunea trecuta, Senatul a adoptat si proiectul pentru constructia autostrazii Bucuresti-Brasov, celebra sosea de mare viteza care se afla pe agenda publica de 15 ani. Initiativa se afla in dezbaterea deputatilor, pana la vacanta de vara proiectul primid doar aviz de la comisiile Juridica si Administratie Publica.
Initiativa legislativa prevede infiintarea unei companii specializate, al carei singur obiectiv este construirea autostrazii in termen de trei ani de la intrarea in vigoare a legii, prevazuta pentru 2019. Astfel, proiectul stabileste ca in termen de 60 de zile de la data intrarii in vigoare a legii, la propunerea Ministerului Transporturilor, Guvernul este obligat sa infiinteze o societate pe actiuni, potrivit Legii nr. 31/1990, de interes strategic national, cu obiect de activitate proiectarea si construirea Autostrazii Bucuresti-Brasov, denumita Compania Nationala pentru Construirea Autostrazii Bucuresti-Brasov (CNCABB) S.A. Ulterior, CNAIR va transfera catre CNCABB proiectele legate de acest obiectiv de investitii, inclusiv cele aflate in faza de pregatire.
Initiatorii proiectului de lege, palamentarii PMP, spun ca demersul lor nu este motivat doar de intarzierile nepermise ale Guvernului in ceea ce priveste constructia soselei rapide, ci, in general, de contraperformanta in realizare a tuturor proiectelor de autostrada.
De altfel, Ministerul Transporturilor a inaugurat in 2015, doar 22 km, in 2016, 0 km, in 2017, 24 de km, iar in 2018, 56,6 km.
Autostrada Brasov – Bacau
Ca si in cazul proiectului anterior, initiativa privind Autostrada Brasov-Bacau a ajuns la Camera Deputatilor, insa pana la vacanta de vara au fost primite doar avizele de la comisiile Juridica si Administratie Publica.
Potrivit proiectului legislativ initiat de parlamentari din toate partidele politice, termenul de executie a Autostrazii Brasov-Bacau este de 5 ani de la data intrarii in vigoare a legii.
De asemenea, obiectivul de investitii Autostrada Brasov-Bacau va fi finantat de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Transporturilor, in limita sumelor aprobate anual cu aceasta destinatie, din fonduri extreme si din fonduri europene disponibile in cadrul exercitiului financiar multianual 2019-2024.
Autostrada Nordului
In dezbaterea Camerei Deputatilor a intrat si proiectul privind constructia Autostrazii „Nordului” pe traseul Vama Petea-Satu Mare-Baia Mare-Dej-Bistrita-Vatra Dornei-Suceava.
Initiativa, care apartine deputatului Ionut Simionca, prevede ca Ministerul responsabil pentru coordonarea realizarii soselei de mare viteza este cel al Transporturilor, constructia urmand sa dureze 4 ani.
„Existenta unei autostrazi care sa lege peste 2 milioane si jumatate de cetateni cu Occidentul va contribui semnificativ la dezvoltarea sustenabila a Romaniei pe termen lung, prin cresterea conectivitatii intermodale intre regiuni, accesul populatiei si al mediului de afaceri la reteaua de transport si sustinerea dezvoltarii regiunilor cu potential de crestere economica. Un alt motiv, el insusi suficient pentru modernizarea drumurilor, este acela ca se va micsora considerabil numarul oamenilor care isi pierd viata in accidente rutiere. Desi mai rapide, drumurile vor fi si mai sigure, orice intarziere in executarea lucrarilor putand fi considerata ca o asistare pasiva la producerea a numeroase accidente cu pierderi de vieti omenesti”, isi motiveaza demersul initiatorul proiectului de lege.
De altfel, acesta arata ca in Master Planul General de Transport o sosea rapida care sa lege municipiu Bistrita de Vama Petea ar putea fi realizata peste 14 ani, iar o alta care sa conecteze capitala judetului Bistrita-Nasaud de Moldova, prin Vatra Dornei, nici macar nu este luata in considerare.
„Daca nu i se impune din exterior, Guvernul nu va reloca fonduri pentru imbunatatirea infrastructurii rutiere din judetul Bistrita-Nasaud, acesta fiind astfel condamnat la stagnare economica si, in timp, chiar la declin, datorita lipsei de conectivitate rutiera”, conchide deputatul Ionut Simionca.
Autostrada Estului
La Camera Deputatilor a ajuns si proiectul pentru Autostrada „Estului”, ce ar putea fi realizata pe traseul Galati-Braila- Buzau-Ploiesti, dar nu a primit decat avizele de la comisiile Juridica si Administratie Publica.
Potrivit initiatorului, deputatul Catalin Cristache (PMP), autostrada are potentialul de a deservi peste 2 milioane de romani si ar ajuta zona de sud-est a tarii, aflata intr-un proces avansat de dezindustrializare, saracire si depopulare.
„Efectele realizarii acestui proiect de infrastructura ar fi colosale atat in plan economico – social, cat si din perspectiva strategica in garantarea securitatii nationale. Estimarea mea este ca ar putea genera peste 50.000 de locuri de munca, o crestere a PIB-ului zonei cu aproape 20% in primii 5 ani de functionare a autostrazii, un avans considerabil al nivelului de trai al populatiei si posibile investitii industriale de cateva sute de milioane de euro. Mai mult, avand in vedere potentialul navigabil al Dunarii, am avea in sfarsit o infrastructura capabila sa lege fluviul care strabate Romania de sistemul de autostrazi, oferind perspective uriase privind comertul”, si-a argumentat deputatul Catalin Cristache demersul legislativ.
Autostrada ar urma sa fie finantata de la bugetul de stat, prin Ministerul Transporturilor, avand ca termen de finalizare patru ani de la aprobarea proiectului din Parlament.