Regiunea Bucuresti Ilfov are cea mai dezvoltata infrastructura din tara, în timp ce zona Sud Vest Oltenia dispune de cea mai slaba. Dincolo de aceste aprecieri, ce apartin Comisiei Europene, Romania a fost notata, la acest capitol, cu numai 8,7 puncte din 100, conform Raportului pe 2016 privind indicele competitivitatii regionale
Desi in ultimul deceniu, Romania a inregistrat cea mai mare rata a investitiilor publice din UE, nu reuseste sa paraseasca ultimul loc din Europa in ceea ce priveste calitatea perceputa a infrastructurii. “Acest clasament este valabil mai ales in sectorul transporturilor, un clasament in care Romania ocupa locul 128 (din 138 de tari) la calitatea drumurilor si locul 79 la calitatea infrastructurii feroviare”, spun reprezentantii Comisiei Europene.
Planurile nu sunt suficiente
In ultimul timp, autoritatile au adoptat o serie de masuri pentru imbunatatirea investitiilor in sectorul transporturilor. Astfel, in septembrie 2016 a fost aprobat Master Planul General de Transport pentru perioada 2014-2030, care prevede obiective operationale si strategice, precum si proiectele prioritare pe termen mediu si lung. In plus, pentru a accelera investitiile in infrastructura rutiera, guvernul a scindat autoritatea nationala responsabila cu constructia de drumuri in doua organisme, urmand ca unul dintre acestea sa se ocupe de investitiile in infrastructura, iar celalalt, de administrarea acesteia. Dar, in pofida entuziasmului autoritatilor romane privind adoptarea acestor planuri, oficialii Comisiei avertizeaza ca “impactul acestor masuri va depinde de punerea lor efectiva in aplicare”. In plus, acestia subliniaza ca “o mai buna absorbtie a fondurilor UE ar putea juca un rol esential in imbunatatirea cheltuielilor cu infrastructura”.
Dar nici la acest capitol Romania nu a obtinut, de-a lungul timpului, prea multe puncte. Dimpotriva, s-a “remarcat”, intre statele membre, prin cea mai slaba utilizare a banilor. “In perioada 2007-2013, rata de executie financiara inregistrata de Romania in ceea ce priveste fondurile structurale si de coeziune a fost dintre cele mai scazute din UE. Cererile de plata depuse in contul proiectelor acopera doar 77% din bugetul alocat transporturilor pentru perioada 2007-2013”, puncteaza Comisia Europeana.
In opinia Executivului de la Bruxelles, singura solutie pentru cresterea capacitatii de absorbtie in perioada 2014-2020 consta intr-un mix de masuri destinate imbunatatirii guvernantei, eliminarii intarzierilor in domeniul achizitiile publice, inlaturarii obstacolelor birocratice (precum cele legate de obtinerea autorizatiilor de construire) si ameliorarii capacitatii beneficiarilor de a pregati proiecte de inalta calitate si de a le executa la timp.
Rezultate exprem de slabe
Pana ce autoritatile vor reusi sa faca o schimbare radicala a modului de organizare si finantare a constructiei de drumuri si autostrazi, Comisia Europeana ne pune in fata cifre dezonorante.
Astfel, potrivit celei de-a treia editii a Indicelui competitivitatii regionale, care compara situatia din 263 de provincii ale statelor membre, majoritatea regiunilor romanesti se inghesuie pe ultimele locuri din punctul de vedere al infrastructurii. In medie, Romania este creditata cu 8,7 puncte din 100 posibile.
Cea mai dezvoltata zona este, fara doar si poate, cea din jurul Capitalei – regiunea Bucuresti Ilfov, care, din punctul de vedere al calitatii infrastructurii a primit 20,20 puncte. In clasamentul general, ocupa locul 175, ceea ce inseamna ca se plaseaza in a doua jumatate a topului. Desi provincia Bucuresti Ilfov este campioana Romaniei, Comisia Europeana atrage atentia ca, in comparatia cu alte 15 regiuni similare din punctul de vedere al PIB/locuitor, scorul obtinut de infrastructura din regiunea Bucuresti Ilfov “arata slabiciune in raport cu acestea”, adica este de o calitate inferioara. Potrivit raportului, PIB/locuitor, exprimat in putere de cumparare standard, este de 128% fata de media UE, ceea ce plaseaza regiunea Bucuresti Ilfov pe locul 38 din cele 263 analizate. De altfel, aceasta zona a primit nota maxima 5 in ceea ce priveste stadiul de dezvoltare. Celelalte 15 regiuni comparabile sunt Oberpfalz (Germania), Unterfranken (Germania), Provincia Autonoma di Trento (Italia), Lombardia (Italia), Comunidad de Madrid (Spania), Schwaben (Germania), Cheshire (Marea Britanie), Koln si zona metropolitana (Germania), Praga si zona metropolitana (Cehia), Zuid-Holland (Olanda), Oberosterrich (Austria), Braunschweig (Germania), Dusseldorf si zona metropolitana (Germania), Detmold – Freiburg (Germania).
Pentru evaluarea calitatii infrastructurii, Comisia Europeana ia in calcul patru indicatori: accesul la autostrazi, accesul la calea ferata, numarul de pasageri in transportul aerian si nivelul vitezei maxime pe calea ferata. In ceea ce priveste accidentele rutiere, un indicator care ne plaseaza tot pe ultimul loc in UE, acestea este un criteriu utilizat in calculul indicelui de Sanatate.
Potrivit raportului Comisie Europene, cea mai slaba infrastructura din Romania se afla in regiunea Sud-Vest Oltenia. Din 100 de puncte, a primit doar 4,80, ceea ce o plaseaza pe locul 247 intre cele 263 regiuni ale Europene. Cu un stadiu de dezvoltare notat cu 1 (din 5 posibile) si cu un PIB/locuitor de 40% din media UE (locul 257/263), zona este totusi comparabila din punctul de vedere al infrastructurii cu celelalte 15 provincii similare, dintre care patru din Romania: Eszak-Magyarorszog (Ungaria), Yugoiztochen (Bulgaria), Eszak-Alfold (Ungaria), Sud Muntenia (Romania), Severoiztochen (Bulgaria), Del-Dunantul (Ungaria), Del-Alfold (Ungaria), Nord Est (Romania), Lubelskie (Polonia), Podkarpackie (Polonia), Nord Vest (Romania), Warminsko-Mazurskie (Polonia), Sud Est (Romania), Podlaskie (Polonia) si Severen Tsentralen (Bulgaria).
Dupa Bucuresti Ilfov, cea mai buna infrastructura, desi punctajul este scandalos de mic, ar fi in regiunea Sud Est Muntenia, care a primit nota 13,30 (din 100), ceea ce o plaseaza pe locul 203/263 intre regiunile europene. Comparativ cu cele 15 simiare, infrastructura din aceasta zona nu este nici mai buna, nici mai slaba. Regiunile cu acelasi nivel al PIB/locuitor (42% din media UE) sunt aproape aceleasi ca in cazul zonei Sud Vest Oltenia, inclusiv aceasta.
Regiunile Centru si Vest au un nivel similar al dezvoltarii infrastructurii, nota lor fiind 7,25, respectiv 7,30, fapt ce le plaseaza pe acelasi loc in cadrului topului regional, 232/263. In raport cu cele 15 regiuni comparabile, nivelul este similar, adica nici mai bun, nici mai slab.
Si regiunile Nord Vest, Nord Est si Sud Est au punctaje relativ asemanatoare: 5,79, 5,63, respectiv, 5,18, cele trei zone ocupand, in ordine, locurile 241, 242 si 244 intre cele 263 de provincii europene. Nici ele nu se remarca din punctul de vedere al calitatii infrastructurii fata de celelalte 15 regiuni similare.