Decretul de punere in aplicare care reduce de la 1 iulie viteza maxima autorizata pe  400 000 km de drumuri secundare din Franta de la 90 km/h la 80 km/h a fost publicat in noaptea de 16-17 iunie in Jurnalul Oficial.

Anuntata pe 9 ianuarie ca parte a unui plan guvernamental de reducere a numarului de decese pe sosele, masura reducerii vitezei de la 90 Km./ora la 80 Km/h pe drumurile secundare din Franta continua sa nasca controverse si opozitie din partea asociatiilor de autovehicule si motocicliști, alesi locali si chiar ministrii care se indoiesc de eficienta acestei masuri. Intr-un sondaj publicat in aprilie anul trecut, 76% dintre francezi au declarat ca au fost impotriva acestei masuri

Aceasta limita de viteza se va aplica pe drumurile secundare cu doua sensuri fara separator central (perete, diapozitiv), care reprezinta 40% din reteaua rutiera din Franta. Conform guvernului francez aceasta masura are scopul de a reduce decesele rutiere, care, dupa cel mai scazut procent din 2013 (3.427 morți) a crescut intre 2014 si 2016. In anul 2017 decesele au scazut cu 1,4%.

Conștient de tensiunile create de aceasta masura, prim-ministru Edouard Philippe a spus ca este „gata sa-si asume lipsa de popularitate“ a acestei dispozitii, care dupa parerea sa va salva 300, 400 de vieti pe an.

„Reducerea numarului de decese si de raniri pe drumurile franceze este o problema serioasa de politica publica“,a declarat pe 18 mai si ministrul de interne, Gérard Collomb.

Aceasta masura va fi evaluate timp de 2 ani, pana in iulie 2020.

"Daca rezultatele nu sunt conform asteptarilor noastre, (...) guvernul isi va asuma responsabilitatile", a spus prim-ministru Edouard Philippe.

Ca raspuns la protestele alegatorilor lor, senatorii au creat o echipa de lucru pentru a evalua "utilitatea si eficacitatea" masurii. Ei au sustinut o aplicatie "descentralizata si orientata", cu drumuri limitate la 80 km / h alese la nivelul departamentelor in functie de pericolul lor, insa optiunea nu a fost retinuta de guvern.

Specialistul in accidentologie Claude Got a realizat pentru Liga impotriva violentei rutiere o serie de harti care arata ca drumurile vizate de aceasta diminuare a vitezei maxime sunt cele mai mortale.

Observatorul Interministerial pentru Siguranta Rutiera (ONISR) a demonstrat deja,    intr-un studiu publicat la 17 aprilie si intitulat „Rata accidentelor pe drumurile cu doua sensuri in afara zonelor urbane,“ ca cele mai multe drumuri „confortabile“ sunt cele care ucid mai mult. Ele par a fi sigure pentru ca au beneficiat de facilitati, dar sustin traficul greu, ceea ce le face periculoase. In medie, "10% dintre drumurile cu cel mai mare trafic sau cu cea mai mare dimensiune strategica reprezintă 38% din mortalitatea pe drumurile cu doua sensuri in afara zonelor urbane".

Specialistul in accidentologie regreta faptul că ONISR nu a demonstrat acest lucru mai devreme, deoarece ar fi facut "limita de viteza mai acceptabila". In plus, acest lucru ar fi impiedicat anumiti alesi din mediul rural sa solicite mentinerea la 90 km/h a unor drumuri care apar extrem de periculoase pe hartile sale.

Indiferent de controverse, indiferent daca masura va avea sau nu rezultatele scontate de guvernul francez, aceasta dispozitie arata ca oficialitatile francize se preocupa de imbunatatirea sigurantei rutiere, de diminuarea (chiar prin actiuni nepopulare) a numarului de decese produse in accidentele rutiere, implicit de imbunatatirea sigurantei rutiere.

In Romania saptamana trecuta un nou “record” de depasire a vitezei legale. un bărbat care conducea, pe Autostrada A3 a fost depistat de radar circuland (mai bine zis alergand) cu viteza de 276 km/h !!! Tot saptamana trecuta un accident pe autostrada A1 intre Deva si Simeria, accident in care si-au pierdut viata 4 persoane si alte 3 au fost ranite.

Din pacate nu este vorba de cazuri singulare.

Cu toate acestea oficialitatile de la Bucuresti nu se grabesc sa ia masuri, indiferent daca ele sunt sau nu populare. Simpla constatare si pasarea responsabilitatilor privind siguranta rutiera de la unul la altul sunt singurele ‘actiuni” concrete. Consecintele se cunosc. Continuam sa ocupam ultimul loc din Europa la numarul de victime decedate in accidente rutiere.