Executivul a adoptat joi Hotărârea de Guvern privind Programul Investiţional pentru dezvoltarea infrastructurii de transport pentru perioada 2021 - 2030, act normativ care modifică şi completează Master Planul General de Transport al României, a anunțat Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii.

Aprobarea acestui Program Investiţional reprezintă unul din jaloanele asumate de România în cadrul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă şi care trebuiau îndeplinite până în 31 decembrie, fiind şi o condiţie favorizantă pentru aprobarea noului cadru financiar multianual 2021 - 2027.

Potrivit Ministerului Transporturilor, Programul Investiţional adoptat corelează trei arii majore de interes pentru perioada 2021 - 2030, referitoare la recuperarea deficitului de infrastructură de bază la nivel naţional pe toate domeniile de transport, dar mai ales în sectorul de transport rutier, aplicând politicile şi standardele UE referitoare la reţelele transeuropene de transport, îndeosebi în cadrul sectorului feroviar, cu respectarea ţintelor de înverzire a sectorului de transport stabilite în cadrul Pactului Ecologic European şi a pachetului Fit for 55, mai ales în ceea ce priveşte sectorul rutier.

Programul acoperă nevoile integrale de dezvoltare a infrastructurii de transport din România şi prevede necesitatea realizării a 6.624,1 kilometri de reţea rutieră (autostrăzi, drumuri expres, transregio, variante ocolitoare) din care 2.900,5 kilometri aferenţi reţelei primare şi 3.723,6 kilometri aferenţi reţelei secundare.

În ceea ce priveşte reţeaua feroviară, programul vizează realizarea a 3.274,8 kilometri de cale ferată aferenţi reţelei primare şi 1.228 kilometri aferenţi reţelei secundare.

Anterior, secretarul de stat Ionel Scrioșteanu precizase că nivelul fondurilor necesare pentru toate aceste investiții se ridică la o valoare totală de 72,7 miliarde de euro.

”România va trebui să asigure, în următorii 10 ani, contribuția financiară aferentă proiectelor cu finanțare europeană la care se adaugă necesarul pentru finalizarea întregii infrastructuri prezentate în acest plan, rezultând un efort financiar, în medie, de 2% din PIB până în 2030, în funcție de progresul fizic și financiar al proiectelor”, a mai spus Ionel Scrioșteanu.

Acesta consideră că Planul Investițional pentru dezvoltarea infrastructurii de transport din România pe perioada 2020-2030 reprezintă o actualizare a Master Planului de Transport al României aprobat în septembrie 2016, nemodificând aspectele importante ale acestuia, dar folosindu-se de experiența obținută la nivelul Ministerului Transporturilor și a beneficiarilor acestuia, astfel încât la finele decadei să se recupereze o mare parte din decalajul de dezvoltare față de celelalte state membre, precum și o participare activă la modernizarea conectivității europene și introducerea noilor tehnologii sustenabile.