In dezbaterea Parlamentului se afla in acest moment cinci proiecte legislative destinate constructiei a 6 sosele de mare viteza, la care se adauga legea adoptata anul trecut pentru autostrada Unirii Tg. Mures-Tg. Neamt-Iasi-Ungheni.
Dintre cele 7 autostrazi care vor fi realizate prin legi speciale, patru vor traversa muntii – Autostrada Unirii, Autostrada Nordului, Autostrada Bucuresti–Brasov si Autostrada Brasov–Bacau, iar celelalte trei vor conecta Muntenia si Moldova, atat intre ele, cat si cu reteaua rutiera europeana.
Autostrada Unirii
Prima lege speciala pentru constructia unei sosele rapide a fost cea destinata Autostrazii "Unirea" (A8) Tg. Mures-Tg. Neamt-Iasi-Ungheni, adoptata de Camera Deputatilor la inceputul lunii noiembrie 2018, dupa ce intrunise si votul senatorilor.
Potrivit actului normativ, traseul, in lungime de aproximativ 320 de km, incepe la granita Romaniei cu Republica Moldova printr-un nou pod peste raul Prut si se termina printr-o conexiune cu autostrada A3 Brasov - Bors, in apropierea municipiului Targu Mures.
Desi actul normativ prevede ca Ministerul Transporturilor se va ocupa de realizarea autostrazii, Guvernul a stabilit ca sectorul Tg. Neamt - Iasi sa fie construit in Parteneriat Public-Privat, de derularea proiectului urmand sa se ocupe Comisia Nationala pentru Statistica si Prognoza (CNSP), iar sectorul Targu Mures - Targu Neamt sa intre in responsabilitatea CNAIR.
La finalul lunii martie 2019, Guvernul a aprobat Studiul de fundamentare al proiectului de investitii pentru sectorul Tg. Neamt-Iasi (68 km), valoarea totala a investitiei fiind estimata la 1,2 miliarde euro, iar perioada de proiectare si realizare, la 48 luni.
Potrivit Studiului de fundamentare, pentru utilizarea autostrazii se va plati o taxa (fara TVA) de 6,3 euro/100 km pentru autoturisme, de 8,8 euro/100 km pentru utilitare usoare si de 12,6 euro/100 km pentru utilitare grele si autobuze. Se preconizeaza ca vor fi amplasate sisteme de taxare la Targu Neamt, Pascani, Targu Frumos si Iasi. Contractul tip PPP este structurat in doua etape principale: perioada de inchidere financiara, proiectare si executie, cu durata de maxim 48 luni de la data semnarii contractului; perioada de operare, cu durata de 26 ani de la data finalizarii constructiei.
Traseul Iasi-Ungheni, inclusiv podul peste Prut, nu au facut fac obiectul Studiului de fundamentare, CNSP precizand ca acestea „vor fi analizate in functie de contextul si necesitatile viitoare”.
Pentru sectorul Targu Mures - Targu Neamt, in lungime de aproximativ 210 km, CNAIR a lansat, la inceputul lunii februarie 2019, licitatia pentru completarea Studiului de Fezabilitate, data limita pentru depunerea ofertelor fiind 20 martie 2019.
Contractul va avea un termen de implementare de 14 luni si o valoare estimata intre 30 si 35 de milioane de lei. Atribuirea se va face dupa cel mai bun raport calitate – pret, o formula de calcul in care pretul ofertat va conta in proportie de 40%, iar restul de 60% din punctaj va fi defalcat pe criterii de calitate.
Reactualizarea Studiului de Fezabilitate va tine cont de varianta de traseu stabilita inca din 2007 de catre IPTANA, iar viteza de proiectare va fi de 120 de km/h pe tot traseul autostrazii. in cadrul realizarii documentatiei, consultantul va analiza si solutiile de implementare a sistemelor si statiilor de taxare pe autostrada.
Autostrada Estului
Dupa Autostrada "Unirii" Tg. Mures-Tg, Neamt-Iasi, parlamentarii au inceput dezbaterile si asupra legii pentru Autostrada "Estului" Galati-Braila- Buzau-Ploiesti. in data de 11 martie 2019, proiectul a fost adoptat in mod tacit de Senat, acum aflandu-se in discutia Camerei Deputatilor, forul decizional.
Daca legea va fi adoptata de Parlament si promulgata de presedintele Klaus Iohannis, soseaua rapida va strabate judetele Galati, Braila, Buzau si Prahova. Potrivit initiatorului, deputatul Catalin Cristache, autostrada are potentialul de a deservi peste 2 milioane de romani si ar ajuta zona de sud-est a tarii, aflata intr-un proces avansat de dezindustrializare, saracire si depopulare.
„Efectele realizarii acestui proiect de infrastructura ar fi colosale atat in plan economico – social, cat si din perspectiva strategica in garantarea securitatii nationale. Estimarea mea este ca ar putea genera peste 50.000 de locuri de munca, o crestere a PIB-ului zonei cu aproape 20% in primii 5 ani de functionare a autostrazii, un avans considerabil al nivelului de trai al populatiei si posibile investitii industriale de cateva sute de milioane de euro. Mai mult, avand in vedere potentialul navigabil al Dunarii, am avea in sfarsit o infrastructura capabila sa lege fluviul care strabate Romania de sistemul de autostrazi, oferind perspective uriase privind comertul”, si-a argumentat deputatul Catalin Cristache demersul legislativ.
In plus, parlamentarul vede in acest proiect de infrastructura o posibila cale de legatura extrem de importanta si cu Republica Moldova, o autostrada pana la granita fiind un semnal important in planul politicii externe.
Autostrada ar urma sa fie finantata de la bugetul de stat, prin Ministerul Transporturilor, avand ca termen de finalizare patru ani de la aprobarea proiectului din Parlament.
Autostrada Nordului
In toamna lui 2018, cea de-a treia initiativa parlamentara pentru constructia unei autostrazi intra in dezbaterea Senatului. Era vorba despre Autostrada „Nordului” Vama Petea-Satu Mare-Baia Mare-Dej-Bistrita-Vatra Dornei-Suceava, obiectiv de investitii care ar urma sa fie construit in patru ani de la intrarea in vigoare a legii.
Initiativa deputatului Ionut Simionca a fost adoptata de Senat in luna aprilie 2019 si va intra in dezbaterea Camerei Deputatilor, forul decizional.
„Existenta unei autostrazi care sa lege peste 2 milioane si jumatate de cetateni cu Occidentul va contribui semnificativ la dezvoltarea sustenabila a Romaniei pe termen lung, prin cresterea conectivitatii intermodale intre regiuni, accesul populatiei si al mediului de afaceri la reteaua de transport si sustinerea dezvoltarii regiunilor cu potential de crestere economica. Un alt motiv, el insusi suficient pentru modernizarea drumurilor, este acela ca se va micsora considerabil numarul oamenilor care isi pierd viata in accidente rutiere. Desi mai rapide, drumurile vor fi si mai sigure, orice intarziere in executarea lucrarilor putand fi considerata ca o asistare pasiva la producerea a numeroase accidente cu pierderi de vieti omenesti”, isi motiveaza demersul initiatorul proiectului de lege.
De altfel, acesta arata ca in Master Planul General de Transport o sosea rapida care sa lege municipiu Bistrita de Vama Petea ar putea fi realizata peste 14 ani, iar o alta care sa conecteze capitala judetului Bistrita-Nasaud de Moldova, prin Vatra Dornei, nici macar nu este luata in considerare.
„Daca nu i se impune din exterior, Guvernul nu va reloca fonduri pentru imbunatatirea infrastructurii rutiere din judetul Bistrita-Nasaud, acesta fiind astfel condamnat la stagnare economica si, in timp, chiar la declin, datorita lipsei de conectivitate rutiera”, conchide deputatul Ionut Simionca.
Autostrada Bucuresti – Brasov
Tot in luna aprilie 2019, Senat a adoptat si proiectul pentru constructia autostrazii Bucuresti-Brasov, celebra sosea de mare viteza care se afla pe agenda publica de 15 ani. Pentru a fi aplicata, initiativa trebuie sa intruneasca si votul deputatilor, un vot decizional in acest caz.
Initiativa legislativa prevede infiintarea unei companii specializate, al carei singur obiectiv este construirea autostrazii in termen de trei ani de la intrarea in vigoare a legii, prevazuta pentru 2019. Astfel, proiectul stabileste ca in termen de 60 de zile de la data intrarii in vigoare a legii, la propunerea Ministerului Transporturilor, Guvernul este obligat sa infiinteze o societate pe actiuni, potrivit Legii nr. 31/1990, de interes strategic national, cu obiect de activitate proiectarea si construirea Autostrazii Bucuresti-Brasov, denumita Compania Nationala pentru Construirea Autostrazii Bucuresti-Brasov (CNCABB) S.A. Ulterior, CNAIR va transfera catre CNCABB proiectele legate de acest obiectiv de investitii, inclusiv cele aflate in faza de pregatire.
Initiatorii proiectului de lege spun ca demersul lor nu este motivat doar de intarzierile nepermise ale Guvernului in ceea ce priveste constructia soselei rapide, ci, in general, de contraperformanta in realizare a tuturor proiectelor de autostrada.
Autostrada Brasov – Bacau
Desi Comisia pentru Transporturi din Senat a intocmit raport de respingere, Plenul a ignorat documentul si a adoptat propunerea legislativa privind aprobarea obiectivului de investitii Autostrada Brasov-Bacau. Initiativa urmeaza sa fie dezbatuta si de Camera Deputatilor, forul decizional.
Potrivit proiectului legislativ initiat de parlamentari din toate partidele politice, termenul de executie a Autostrazii Brasov-Bacau este de 5 ani de la data intrarii in vigoare a legii.
De asemenea, obiectivul de investitii Autostrada Brasov-Bacau se finanteaza de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Transporturilor, in limita sumelor aprobate anual cu aceasta destinatie, din fonduri extreme si din fonduri europene disponibile in cadrul exercitiului financiar multianual 2019-2024.
Autostrada Unirii Principatelor Romane
Autostrada Basarabia
Ambele obiective de investitii sunt cuprinse intr-un singur proiect legislativ, initiat de senatorul Gabi Ionascu (PMP). Autostrada „Unirii Principatelor Romane” ar urma sa fie realizata pe traseul Ploiesti-Buzau-Focsani-Bacau-Pascani-Siret, in timp ce Autostrada „Basarabia” va conecta localitatile Focsani si Albita.
Conform propunerii legislative, Autostrada Ploiesti-Siret va incepe de la Autostrada A3 Bucuresti-Brasov-Cluj-Bors in apropierea municipiului Ploiesti pana la Vama Siret (jud. Suceava), adica pana la frontiera de nord a Romaniei cu Ucraina.
La randul sau, Autostrada Focsani-Albita va incepe de la Autostrada Unirii Principatelor Romane in apropierea municipiului Focsani pana la Vama Albita (jud. Vaslui), adica pana la frontiera de est a Romaniei cu Republica Moldova.
Ministerul responsabil pentru coordonarea realizarii celor doua obiective de investitii este cel al Transporturilor, care va incepe, in termen de 90 de zile de la intrarea in vigoare a legii, procedurile necesare pentru realizarea lor.