Intre celebrul “nu avem nevoie de autostrazi” al fostului presedinte Traian Basescu si pana la actualul “11 autostrazi şi 19 drumuri expres până în 2030” al ministrului transporturilor Sorin Bușe, au trecut ani buni.
Ne-am reamintit de aceste declaratii, mai bine zis de lipsa autostrazilor, datorita a doua stiri de presa, care desi la prima vedere nu au o legatura directa stau la baza unui fapt real:
Astazi, după 27 de ani de la Revolutie, avem doar aproximativ 700 de kilometri de autostrada.
De ce doar atat de putin?
Contractele cu dedicatie, foarte multe studii de prefezabilitate si fezabilitate ramase doar la stadiul de studiu, supraevaluari de costuri, plati pentru lucrari inexistente pot fi cateva dintre motive. La fel ca si incompetenta si dezinteresul.
COMPANIA NATIONALA DE ADMINISTRARE A INFRASTRUCTURII RUTIERE-CNAIR (fosta CNADNR) ne anunta ca circulatia rutiera pe autostrada Orastie – Sibiu a fost reluata luni, 10 octombrie.
Reamintim ca, Lotul 3 al autostrazii Orastie – Sibiu, inaugurat in noiembrie 2014, a fost inchis traficului la niciun an de la marea deschidere, in septembrie 2015. S-a luat aceasta decizie in urma aparitiei mai multor crapaturi, o portiune, de 200 de metri, a acestui tronson fiind demolată si refacuta in totalitate.
Tot in aceste zile aflam ca procurorii de la Parchetul de pe langa Judecatoria Sectorului 5 au clasat dosarul in care au fost efectuate cercetari in legatura cu disparitia exemplarului original al contractului cu Bechtel.
Initial, dosarul a fost deschis de DNA, care apoi si-a declinat competenta in favoarea Parchetului Judecatoriei Sectorului 5.
Dosarul a fost clasat deoarece pentru o parte din infractiuni a intervenit prescriptia raspunderii penale.
S-a prescris raspunderea penala, dar raspunderea sociala? Cetatenii Romaniei nu au dreptul sa afle cine a gresit si mai ales de ce a gresit?
O scurta istorie a celebrului si controversatului “contract Bechtel”:
In noiembrie 2003, prin Ordonanta de Urgenta a Guvernului, CNADNR era imputernicita sa inceapa negocierile cu firma americana Bechtel pentru constructia autostrazii Transilvania. Contractul a fost incredintat direct, fara procedura de licitaţie.
Pretul estimat a fost de 5,4 milioane de euro pe kilometru. Conform specialistilor pretul final sare de 40 de milioane de euro/km.
Pe 30 mai 2013, statul roman a reziliat intelegerea, platind penalitati de 37,2 milioane de euro. A mai preluat si datorii de 50 de milioane de euro.
In aproape 10 ani, Bechtel a construit 52 de kilometri de autostradă pentru care a incasat 1,1 miliarde de euro.
Astfel de “afaceri” incheiate de statul roman au facut sa avem kilometrii de autostrada pe care ii avem si ce este mai rau sa avem numai in anul 2016, la nivel national, 6.222 de accidente rutiere grave, in care au decedat 1.341 de persoane si au fost ranite grav 5.902.
Doua stiri de presa readuc, fara legatura directa, in prim plan problema autostrazilor.
Lipsa autostrazilor si mai ales lipsa unui sistem integrat de transport, care sa faciliteze legaturi intre puncte cheie ale tarii, intre tara si exterior, sunt, fara indoiala, printre cele mai acute probleme atat pentru transportatori, cat si pentru beneficiarii acestora.
Atata timp cat pe ruta Brasov - Oradea un camion cu marfa face 11 ore, iar de la Oradea la Munchen la fel, in conditiile in care numarul de kilometri este dublu, nu se poate vorbi de o eficienta reala in domeniul transporturilor rutiere.
Cata vreme prioritatea imbunatatirii infrastructurii rutiere romanesti este dorita de toata lumea, cei vizati pentru neputinta sau rea credinta sunt si de aceasta data politicienii.
Se pare ca acestia sunt incapabili sa gestioneze fondurile existente, sa acceseze bani europeni si, in fine, sa modifice legi proaste, care intarzie si putinele proiecte aflate in derulare.
Fara o vointa politica reala, fara o implicare lipsita de interese de grup, noul Master Plan de Transport, aprobat recent de guvern (dupa 2 ani de dispute), spunem noi politicianiste, va ramane doar la stadiul de plan!