Germania, Suedia, Japonia si Elvetia se numara printre cele mai inovatoare cinci state ale planetei, potrivit indexului Bloomberg Innovation Index 2016. Indexul masoara nivelul de inovatie al tarilor prin intermediul unor indicatori precum bugetele alocate cercetarii si dezvoltarii si numarul de companii din domeniul tehnologiei care sunt listate la bursa, potrivit bloomberg.

Cea mai mare economie a planetei, SUA, s-a clasat pe locul 8. Locul obtinut de China, 21, este rezonabil avand in vedere ca aceasta este o tara emergenta. In aceste tari, tehnologiile sunt mai degraba copiate decat create, potrivit cercetatorilor.

Asta s-ar putea spune si despre alte state al aror avantaj principal este mana de lucru ieftina, nu tehnologiile de ultima generatie. Clasamentul arata un tablou relativ clar al luptei dintre statele din Nord si cele din Sud. Africa, Tunisia, Maroc si Argentina sunt printre putinele state din Emisfera Sudica reprezentate in top. In schimb, sase din top 10 tari sunt din Europa, iar trei din Asia.

Liderul mondial este Coreea de Sud. Punctele sale forte sunt valoarea adaugata mare a produselor fabricate aici, nivelul inalt al educatiei si numarul mare de absolventi bine pregatiti din domeniul stiintei si tehnologiei. Desi pozitia de lider este normala pentru o tara care investeste enorm in dezvoltarea de noi tehnologii, discutia se poarta in Coreea de Sud mai mult despre cum se pot produce bani cu ajutorul acestor tehnologii.

In Silicon Valley, ideile noi se pot transforma in start-up-uri care adauga valoare economiei americane. In Coreea de Sud, atitudinea celor care au idei noi este diferita. 

"Daca esti cercetator sau inginer la Samsung si ai o idee grozava, nu iti dai demisia si iti faci firma ta, ci te duci la conducerea Samsung ", a declarat Marcus Noland, director in cadrul Institutului Peterson.

Coreeni sunt insa constienti de factorii institutionali care pot limita avantajele unui comportament creativ. Astfel, se pune accentul pe salarii, pe vechimea la locul de munca si pe loialitatea fata de angajator, iar asta limiteaza miscarile de personal intre companii.