Accidentele produse de tinerii cu varste cuprinse intre 18 si 24 de ani reprezinta 13% din totalul accidentelor rutiere grave produse anul trecut, arata datele Politiei publicate in Buletinul sigurantei rutiere 2019. Coreland ponderea in populatie a tinerilor cu ponderea accidentelor rutiere produse din vina (principala si secundara) a acestora, se consta o suprareprezentare a soferilor din categoria 18-24 de ani in randul persoanelor responsabile de producerea  accidentelor rutiere grave: 7% ponderea in totalul populatiei fata de 13% ponderea in accidentele grave inregistrate in 2019.

Tinerii de 18-24 de ani se fac vinovati pentru producerea de accidente rutiere in mod special in calitatea lor de conducatori de autoturisme si mai putin a altor tipuri de autovehicule (motociclete, autoutilitare, autorulote etc.). Astfel, peste 86% dintre accidentele produse din vina  principala si secundara a conducatorilor auto din intervalul de varsta 18-24 de ani au fost  produse de tineri soferi de autoturisme.

Riscul ridicat de implicare in accidente rutiere grave, a condus la cresterea preocuparii pentru intelegerea cauzelor si vulnerabilitatilor specifice acestei categorii de participanti la trafic. Literatura de specialitate pune la dispozitie o serie de explicatii, cele mai importante dintre acestea fiind de natura psihologica sau sociala. 

Iata o sinteza a principalilor factori psihologici, socio-economici, dar si de natura tehnica identificati de o serie de studii internationale.

Din perspectiva psihologica, tinerii nu trebuie sa fie tratati ca un grup omogen atunci cand se analizeaza riscul de implicare in accidente rutiere. Astfel, mai multe studii identifica subgrupuri de soferi cu un comportament de risc ridicat in trafic: in  majoritate barbati, cu niveluri scazute de altruism si anxietate, cu o incredere ridicata in  propriile forte, indeosebi a competentelor vizand condusul, dar si cu scoruri mari de  agresivitate, exprimata prin asa-numitul „condus furios”.

Lucidi et al. (2010), in baza unor trasaturi de personalitate auto-raportate (agresivitate, anxietate, ostilitate, excitabilitate, altruism si o variabila introdusa de curand in cercetarile de gen – locusul controlului) si a unor autoevaluari ale comportamentelor de risc in trafic, au detectat trei subtipuri de conducatori  auto debutanti, respectiv tinerii cu comportament de condus riscant, ingrijorat si  atent. Variabilele introduse in analiza au permis si stabilirea tipurilor de erori comise de cele trei subtipuri de soferi, in principal erori de judecata si de atentie, respectiv  abateri deliberate de la respectarea normelor rutiere.

Alta cercetare realizata de Roché, Bègue, Astor, 2004, citata de Camelia Popa in Factorii personologici ai insecuritatii rutiere, a vizat determinarea relatiilor existente intre factorii psihologici si sociali ai delincventei stradale si cei ai delincventei de pe drumurile publice, pe un esantion de 1.614 adolescenti cu varste cuprinse intre 11 si 18 ani. Cele doua tipuri de criminalitate au cativa predictori comuni, de pilda  impulsivitatea, si totodata coreleaza cu performanta academica si cu integrarea scolara a  subiectilor, au subliniat autorii acestei cercetari.

Relatia dintre „rolul de macho” al personalitatii, varsta timpurie a soferului si puterea automobilului a fost explorata de Barbara Krahé si Ilka Fenske intr-un studiu publicat in 200219. Autoarele gasesc toate cele trei variabile analizate susceptibile de a genera condusul agresiv, punctand si faptul ca barbatii „macho”, comparativ cu  cei „non-macho”, sunt interesati de masinile puternice si nu acorda o mare  importanta aspectelor privind siguranta automobilului.

Rolul factorilor de personalitate in producerea de accidente de catre soferii tineri a fost studiat si de I. Hilakivi et al. 198920. Studiul a concluzionat ca subiectii implicati in accidente rutiere au obtinut scoruri inalte la factorul impulsivitate/ indrazneala, la factorul ce masoara nervozitatea, scoruri scazute la factorul de autocontrol si la factorul ce vizeaza o incredere mare in fortele proprii, dimensiuni care tin in primul rand de controlul emotiilor si de adaptarea la situatiile neprevazute.

Genul: Faptul ca majoritatea tinerilor implicati in accidente rutiere sunt de gen masculin poate fi explicat printr-o pondere semnificativ mai mare a barbatilor care conduc, comparativ cu cea a femeilor. Chiar daca numarul femeilor care detin  permis de conducere se afla pe o tendinta constanta de crestere in ultimii ani, conducerea autovehiculelor ramane in mentalitatea populatiei ca fiind un comportament  tipic masculin. in acelasi timp, barbatii, in general, au o tendinta mai pronuntata  catre asumarea riscului, factor asociat producerii de evenimente rutiere.

Tinerii conducatori de vehicule prezinta un risc de implicare in accidente rutiere mai ridicat decat soferii adulti sau varstnici – cei mai tineri dintre soferi au si  cel mai ridicat grad de risc. Varsta reprezinta un factor de risc pe de o parte din cauza  caracteristicilor bio-fiziologice specifice, pe de alta parte caracteristicilor psiho-sociale ale tinerilor. Lipsa de maturitate, schimbarile fiziologice ce afecteaza dezvoltarea organismului, incapacitatea de percepere a potentialelor situatii de risc, insuficienta  maturizare cognitiva, lipsa antrenamentului in luarea deciziei sunt caracteristici obiective ale acestui
grup vulnerabil.

In acelasi timp, tinerii sunt vulnerabili prin prisma comportamentelor de risc pe care le dezvolta sub impactul dorintei de afirmare a identitatii in aceasta perioada cruciala in dezvoltarea personalitatii.

Psihologii si sociologii afirma ca automobilul reprezinta si un mijloc de comunicare, o forma de afirmare a propriei identitati. El ne reprezinta, transmitand celorlalti importanta pe care ne-o dam si cu care ne dorim a fi tratati. Mesajul imbraca  forme diverse incepand cu mesajul scris, cel transmis sau sugerat prin forma, culoare,  desene stilizate sau artistice, firma producatoare, capacitate cilindrica, ornamente si  chiar stilul de condus.

Situatia socio-economica a familiei este asociata cu riscul de implicare in accidente a adolescentilor si tinerilor, studiile aratand ca cei care provin din medii defavorizate prezinta un risc mai ridicat de implicare in accidente. Corelatia  este valabila si in cazul compararii tarilor cu nivel dezvoltat de trai cu cele care au un nivel  scazut, dar si in cadrul aceleasi tari. Un studiu australian recent arata ca tinerii care provin  din medii socio-economice defavorizate sunt de doua ori mai predispusi sa fie spitalizati  ca urmare a implicarii in accidente rutiere. Analizele statistice realizate asupra datelor pe care se bazeaza studiul arata ca rezultatul nu se explica printr-o prezenta mai ridicata  in trafic si pare sa se mentina de-a lungul timpului.

Grupul de prieteni reprezinta un alt factor de risc in producerea accidentelor rutiere in care sunt implicati tinerii. Influenta anturajului poate fi atat directa si intentionata, cat si indirecta si accidentala. Astfel, prietenii pot incuraja soferul sa isi asume comportamente riscante in trafic – sa creasca viteza, sa faca depasiri in zone  sau conditii nerecomandate. Influenta se poate manifesta si indirect, in sensul in care  soferul va realiza manevre riscante daca el crede ca asta asteapta prietenii lui de la el. Datele arata ca tinerii soferi care cred ca nu vor fi sanctionati de prieteni atunci cand conduc  riscant, sau care imita atitudinile si comportamentul riscant al celor din jurul lor, sunt  mai predispusi sa fie implicati in accidente. in acelasi timp, tinerii care considera ca  cei din anturajul lor sanctioneaza manevrele riscante in trafic, prezinta risc mai  scazut sa adopte comportamente riscante la volan.

Lipsa de experienta. Conducerea unui vehicul este o sarcina complexa, ce necesita multa practica pentru a fi stapanita. Nevoia de a exersa si de a pune in aplicare informatiile dobandite prin teorie sta la baza modului de functionare a scolilor de instructie auto. Cu  toate acestea, numarul de ore de condus prevazute de legislatie nu este suficienta  pentru a crea abilitatile necesare. Plecand de la aceste date incontestabile, unele state au prevazut masuri suplimentare pentru protejarea soferilor incepatori: un numar mai mare  de ore de practica, limitarea in conditii de risc ridicat, implicarea parintilor in  supravegherea copiilor lor. Cercetarile arata ca masurile de acest gen introduse in SUA sunt asociate cu reducerea cu 26 - 41% a accidentelor fatale sau 16-22% a numarului total de  accidente in randul tinerilor cu varsta de 16 ani.

Neutilizarea centurii de siguranta si a altor elemente de protectie. Comparativ cu alte categorii de varsta, tinerii au cea mai mica rata de utilizare a centurii de siguranta. Studiile citate arata ca doar 58,8%25 dintre elevii de liceu poarta centura de siguranta atunci cand se afla in autovehicul ca pasageri. Dintre  soferii tineri ca varste de pana in 20 de ani care au decedat in urma accidentelor de circulatie,  aproape jumatate nu purtau centura la momentul impactului.

Consumul de alcool. Consumul de de bauturi alcoolice de catre tineri creste riscul de producere a unui eveniment rutier intr-o mai mare masura decat in cazul soferilor mai in varsta. Studiile care au vizat profilul tinerilor ce au condus sub influenta alcoolului au aratat ca acestia provin cu precadere din randul barbatilor necasatoriti, care se confrunta cu diverse dependente (alcool, droguri), au un statut socio-economic mai scazut si un nivel de educatie mai redus.

Timpul petrecut in preajma unor alte persoane care obisnuiesc sa consume alcool inainte sa se urce la volan creste riscul adoptarii acestui comportament.
Cercetarile recente arata ca sofatul sub influenta consumului de cannabis este chiar mai riscant decat condusul sub influenta consumului de alcool. Din punct de vedere al consecintelor conducerea autovehiculelor sub influenta cannabisului reprezinta o problema mai mare, chiar daca numarul tinerilor ce conduc sub influenta consumului de alcool este mai mare decat al celor care se urca la volan dupa ce au consumat cannabis.
Riscul de implicare in accidente creste de peste patru ori in cazul celor care au consumat cannabis comparativ cu cei care consumat alcool.

Conducerea pe timpul noptii. Stilul de viata al tinerilor presupune o prezenta ridicata in trafic seara – la iesirea sau in drum catre intalniri cu prieteni, catre locurile de distractie etc. Studiile arata ca o conducere prelungita in timpul noptii creste riscul producerii accidentelor de circulatie in mare masura prin neconcordanta intre nivelul de solicitare si fondul reactional.

Cercetatorii in domeniul medicinei vorbesc despre existenta unei structuri temporale cu o durata medie de 24 de ore, care a fost astfel demonstrata prin variatiile circadiene ale unor indicatori functionali fundamentali (frecventa cardiaca, temperatura, eliminari hormonale). Alterarile acestei structuri temporale prin nerespectarea ritmului „veghesomn” pot fi insotite de variatii in capacitatea de functionare, deci si in capacitatea de conducere auto si in aparitia si amplificarea oboselii. O alta cauza de natura biologica, ce este asociata riscului crescut de accidente a accidentelor produse pe timpul serii/noptii, este legata de dificultatile de acomodare a retinei la lasarea intunericului.