Daca Codul Rutier s-ar numi Codul bunelor maniere rutiere si mai ales daca nu ar contine sanctiuni pentru cei ce il incalca, sanctiuni ce-i drept uneori substantiale, punerea lui in practica nu ar mai supara pe nimeni. Din nerespectarea codului bunelor maniere nu se poate muri eventual decat de rusine; din pacate din incalcarea codului rutier se poate muri fie ca esti vinovat sau nu.
Aparent, accidentele se considera a fi in principal cauzate de nerespectarea regulilor de circulatie, ignorandu-se de multe ori comportamentul si atitudinile conducatorilor auto, factori principali care influenteaza in mod pozitiv sau negativ conducerea unui vehicul in conditii de siguranta rutiera sau dimpotriva expun la accidente.
Printre comportamentele si atitudinile negative ale conducatorilor auto agresivitatea sta la baza producerii multor accidente rutiere, cat si a instalarii unui climat de nesiguranta in trafic. Fie ca vorbim despre agresivitatea verbala, de cea fizica, sau de cea comportamentala, in prezent ea se manifesta aproape permanent in spatiul rutier.
Proiectul noului Cod rutier depus la sfarsitul anului 2015 la Senat de 40 de parlamentari prevede la articolul 136 obligatia conducatorilor de vehicule de a adopta o atitudine calma si stabila atunci cand se afla la volan.
Potrivit noului proiect de Cod Rutier depus la Senat, soferii depistati in trafic cu comportament agresiv vor fi sanctionati cu 6 pana la 8 puncte amenda si chiar cu suspendarea permisului, asta in functie de manevrele efectuate si incriminate ca agresive. Se spera astfel ca se va diminua agresivitatea celor aflati la volan.
De sanctionat este usor, problema este cum definim si mai ales cum putem depista obiectiv comportamentele agresive in trafic de cele normale, de comportamentele sau atitudinile care nu sunt cu caracter agresiv fata de ceilalti participanti la trafic. Si nu in ultimul rand cum putem preveni comportamentele si atitudinile agresive.
Prevenirea conduitei agresive nu se poate realiza numai prin cresterea nivelului represiv al sanctiunilor pe care le risca conducatorii auto, studiile aratand ca eficacitatea legilor este limitata, daca nu este insotita de masuri de educatie si prevenire.
Fara masuri care sa se refere la educatia rutiera, fara stagii de siguranta rutiera fara masuri concrete pentru reabilitarea soferilor agresivi, articolul 136 din proiectul noului Cod rutier devine numai un articol pe hartie, un articol care atunci cand nu ne vede nimeni il putem incalca. Si cum politia nu poate pune cate un politist la fiecare intersectie, degeaba amenzi usturatoare, degeaba suspendari ale permiselor de conducere.
Oare cat la suta dintre cei care vor incalca articolul 136 vor fi sanctionati de politistii de la rutiera? Sanctionarea agresivitatii in trafic a conducatorilor auto nu va fi decat un foc de paie daca mentalitatea soferilor agresivi, indiferent daca sunt profesionisti sau amatori ramane aceiasi. Uneori lipsa de autoritate a politistilor de la rutier, alteori, de ce sa nu o spunem, politistii coruptibili, dar mai ales imposibilitatea unui control permanent al comportamentelor agresive in trafic duc la posibila ineficienta a noilor masuri de sanctionare. Perceptia subiectiva a duritatii sanctiunilor in timp se diminueaza si rata comportamentelor agresive in trafic va creste din nou.
O problema fara solutie? Nicidecum. Doar ca trebuie schimbate si mentalitatile celor care compun reglementarile rutiere. Factorii implicati trebuie sa inteleaga ca sanctiunile referitoare la comportamentele agresive in trafic nu vor avea consecintele dorite daca nu vor fi dublate si de masuri coerente in domeniul educatiei rutiere. Plecand de la educatia copiilor inca de la gradinita si terminand cu scolile de soferi si centrele de pregatire profesionala. Si nu numai. Sa nu uitam pietonii. De comportamentele agresive ale acestora nu se ocupa nimeni? Un pieton care traverseaza pe rosu, un altul care circula noaptea pe mijlocul soselei nu reprezinta in esenta comportamente agresive?
Masurile corective, de recalibrare a atitudinilor si comportamentelor agresive la randul lor trebuie sa reprezinte o pondere majora in modalitatile concrete de actiune. Nu este usor, dar se poate realiza.
Codul rutier trebuie sa ramana un set de reglementari care sa faciliteze si sa asigure siguranta tuturor celor implicati direct sau indirect in trafic si nu sa devina un simplu instrument de aplicat amenzi si suspendari de permis. Lucru posibil daca cei raspunzatori vor fi si responsabili acordand atentia cuvenita si masurilor preventive si corective.
Articolul 136 din proiectul noului Cod Rutier sanctioneaza:
- demararea in tromba;
- circulatia cu viteza la o distanta foarte redusa fata de un alt vehicul, inaintea sau in spatele acestuia, cat si in lateral, in scopul agresarii sau intimidarii conducatorului acestuia;
- folosirea repetata a semnalelor luminoase sau a claxonului pentru obligarea nejustificata a conducatorului vehiculului din fata de a elibera banda de circulatie;
- circulatia cu autovehiculul pe trotuar, in lungul acestuia;
- realizarea intentionata a unui derapaj controlat in vederea intoarcerii sau rotirii vehiculului;
- oprirea neregulamentara a vehiculului pe prima banda, blocand deplasarea vehiculelor aflate in spate, care au dreptul de a vira la dreapta la culoarea rosie a luminii semaforului;
- conducerea unui vehicul care polueaza fonic, peste norma stabilita de reglementarile in vigoare, din cauza eliminarii amortizoarelor fonice din toba sau a utilizarii unor astfel de amortizoare neomologate;
- conducerea unui moped sau a unei motociclete pe o singura roata, circulatia pe o alta banda decat prima, cu viteza redusa nejustificat, impiedicand circulatia regulamentara a vehiculelor care se deplaseaza in urma sa;
- mersul inapoi cu spatele in scopul agresarii sau intimidarii celorlalti participanti la circulatie.
Faptele mai grave vor duce la suspendarea permisului pe o perioada de 60 de zile, plus amenda prevazuta in clasa a III-a:
- deplasarea succesiva, neregulamentara, de pe o banda de circulatie pe alta sau de pe un rand pe altul, alternand din stanga in dreapta, in scopul depasirii unui sir de vehicule
care circula in acelasi sens;
- efectuarea manevrei de intoarcere a vehiculului prin folosirea franei de ajutor;
- franarea brusca la revenirea pe banda, imediat dupa ce conducatorul unui vehicul a efectuat o depasire a unui vehicul, de natura a-l determina pe conducatorul acestuia din urma sa schimbe brusc directia de mers sau sa franeze excesiv pentru a evita impactul;
- depasirea neregulamentara a unei coloane oprite formata din vehicule obligate sa opreasca la patrunderea intr-o intersectie, la trecerea la nivel cu calea ferata sau in alt caz de forta majora, in scopul de a plasa vehiculul in partea din fata a coloanei.