Potrivit datelor cuprinse în Buletinul siguranţei rutiere, realizat de Poliţia Română, anul trecut, numărul accidentelor rutiere grave a atins în luna august vârful anual de 767 de evenimente, în timp ce în zilele de vineri a fost înregistrat cel mai ridicat nivel al acestora, 845 de evenimente în total. În plus, valorile maxime pe timpul unei zile au fost consemnate în intervalul orar 18-19, când au avut loc, în medie, 534 accidente rutiere grave.  

România a înregistrat, în intervalul 2010-2020, o reducere cu 31% a numărului persoanelor decedate în accidente rutiere, de la 2.377 la 1.646 persoane, ușor mai scăzută decât media europeană de 37%, arată cele mai recente date cuprinse în Buletinul siguranţei rutiere, realizat de Poliţia Română. Numărul accidentelor rutiere grave a scăzut cu 32,2%, iar numărul persoanelor rănite grav în aceste accidente a scăzut cu 35,6%.

Pe de altă parte, anul trecut s-au înregistrat, în medie, 26,2 decese la 100 de accidente rutiere grave, pondere în creștere față de 2019, ceea ce se înseamnă că, pe parcursul lui 2020, am asistat la o creștere a intensității gravității accidentelor rutiere. Chiar dacă s-a constatat o reducere a numărului de accidente rutiere grave, ponderea celor soldate cu pierderi de vieți omenești a crescut.

August, luna de vârf pentru accidente grave

În medie, pe drumurile publice din România, în fiecare lună a anului 2020, au avut loc 522 accidente rutiere grave, în care și-au pierdut viața 137 de persoane, iar 457 de persoane au fost rănite grav.

Dinamica lunară a accidentelor rutiere grave produse în anul 2020 pune în evidenţă scăderea numărului acestora în perioada în care au fost instituite restricții de circulație cauzate de pandemia de Covid-19. Începând cu luna iunie, odată cu relaxarea măsurilor și începerea sezonului estival, se constată o creștere a numărului de accidente rutiere grave până în luna august 2020, urmată de o scădere până în luna decembrie, perioadă în care au fost din nou impuse anumite restricții pentru prevenirea răspândirii virusului SARS-CoV2 ca urmare a creșterii ratei de infectare. 

”În general, această distribuţie este influenţată de caracteristicile anotimpurilor, condiţiile meteorologice care determină valorile generale ale densităţii traficului, precum şi de comportamentul cultural al populaţiei din România. În anul 2020, dinamica și distribuția accidentelor rutiere grave a fost influențată și de pandemia de Covid-19”, explică reprezentanţii Poliţiei Rutiere.

Astfel, în luna iunie, odată cu încălzirea vremii şi relaxarea restricțiilor, numărul accidentelor rutiere grave produse lunar a înregistrat creșteri treptate (cu o medie zilnică de 21,1 accidente rutiere grave/zi), ajungând ca în lunile tradiționale de vacanță (iulie, august) să atingă valori maxime. În luna august, numărul accidentelor rutiere atinge vârful anual de 767 (media zilnică a lunii august fiind superioară celorlalte luni - 24,7 accidente/zi). 

Începând cu luna septembrie suma lunară a evenimentelor rutiere a început să scadă. În octombrie 2020 avut loc chiar o scădere majoră, în acestă lună fiind înregistrate cu 263 mai puține accidente grave faţă de septembrie 2020 și cu 50% mai puține evenimente rutiere grave față de octombrie 2019.

În perioada octombrie-noiembrie 2020, media zilnică a evenimentelor rutiere grave a fost de 12,4 accidente/zi. Pe de altă parte, luna decembrie constituie un interval deosebit, care nu urmează tendinţa de scădere începută în luna a noua. Mobilitatea populaţiei sporeşte din nou, fiind influenţată de sărbători şi de vacanța de iarnă. Media zilnică a numărulului de accidente rutiere grave înregistrate în decembrie 2020 a ajuns la 14,1 accidente/zi.

Distribuţia lunară a victimelor accidentelor rutiere grave produse în anul 2020, urmează forma distribuției pe luni calendaristice a accidentelor rutiere, numărul lunar total al victimelor (persoane decedate+răniţi grav) fiind aproximativ proporţional cu numărul lunar al accidentelor produse. Astfel, se remarcă valori mai reduse în prima parte a anului, creșteri treptate începând cu luna mai, pentru a atinge un maxim în luna august, iar după aceea, începând cu luna septembrie asistăm la o reducere treptată până în luna noiembrie, urmând ca în luna decembrie să asistăm din nou la o ușoară creștere a valorilor. 

În ceea ce priveşte letalitatea accidentelor rutiere, măsurată prin indicele de mortalitate, lunile septembrie, octombrie, noiembrie și decembrie reprezintă luni în care consecințele accidentelor rutiere sunt mult mai grave. 

Luni și vineri, zilele „mortale”

Deși dinamica accidentelor rutiere grave pe zilele săptămânii generice a anului 2019 se caracterizează prin valori mai ridicate în primele zile ale săptămânii și în zilele de vineri, sâmbătă și duminică, Poliția Rutieră arată că, în anul 2020, cele mai multe accidente rutiere grave au avut loc luni și vineri, în perioada weekend-ului tendința fiind descrescătoare spre deosebire de anul precedent. 

Din punctul de vedere al numărului victimelor, accidentele rutiere grave care au condus la rănirea gravă sau decesul celor mai multe persoane au fost cele care au avut loc vineri și luni. Față de anul 2019, cele mai mari scăderi în ceea ce privește numărul victimelor au fost înregistrate duminica (cu 63 mai puține persoane decedate și cu 461 mai puține persoane rănite grav).

Analizând numărul persoanelor decedate în anul anterior raportat la numărul accidentelor rutiere grave, observăm că anul 2020 a fost caracterizat de un indice de mortalitate mai mare în toate zilele săptămânii față de anul precedent. 

Orele cu valori maxime

Evoluția numărului de accidente rutiere grave pe parcursul celor 24 ore ale unei zile este influențată de ritmul activităților cotidiene, de momentele în care românii se duc sau se  întorc de la serviciu ori de la școală și în care traficul este cel mai aglomerat, acestea fiind intervalele în care se produc și cele mai multe accidente rutiere grave. 

Astfel, între orele 5-6 dimineața, numărul accidentelor rutiere grave începe să crească ușor, iar de la oră la oră creșterea se accelerează, ajungând ca în intervalul orar 9-10 să se înregistreze o valoare de aproape 6 ori mai mare față de intervalul orar 4-5.

În 2020, valorile maxime ale zilei s-au înregistrat în intervalul 18-19, când au avut loc 534 accidente rutiere grave.  

Distribuția numărului răniţilor grav urmează cu mare fidelitate forma distribuției numărului de accidente rutiere grave. Nu același lucru se poate afirma în ceea ce privește evoluția numărului de decese. Se observă că accidentele rutiere produse până la ora 7 şi după ora 17, deşi mai puţine ca număr, sunt caracterizate de o mortalitate mai ridicată, ceea ce sugerează faptul că în condiţii de trafic mai puţin intens comportamentele rutiere pot deveni mai imprudente, implicând riscuri de victimizare mai mari.