Anul trecut, luna de "varf" a accidentelor rutiere grave a fost octombrie, iar ziua de sambata, cea mai periculoasa din saptamana. Pe parcursul unei zile, datele Poltiei Rutiere arata ca ora 18 este momentul cand au loc cele mai multe evenimente nedorite in trafic.

Statistica evenimentelor rutiere, publicata in Buletinul sigurantei rutiere 2018, arata ca, anul trecut, in primele sase luni a fost inregistrata o medie lunara de 610,6 accidente, in timp ce in ultimele 6 luni, frecventa a crescut la 817,5 evenimente/luna.

Potrivit Politiei Rutiere, in general, aceasta distributie este influentata de caracterul anotimpurilor, conditiile meteorologice care determina valorile generale ale densitatii traficului, precum si de comportamentul cultural al populatiei.

In primele sase luni ale anului 2018, doar in luna mai numarul accidentelor rutiere grave (a.r.g.) a depasit cota 700, in februarie si martie inregistrindu-se valori sub 500 de accidente lunar.

In timp ce in anul 2017 pasajul valorilor reduse, de sub 500 de accidente grave lunar, cuprindea lunile ianuarie si februarie, pentru a urca in martie la 608 a.r.g., anul 2018 a inceput cu peste 600 de evenimente inregistrate in ianuarie si a continuat cu un pasaj de doua luni in care frecventa evenimentelor rutiere grave a scazut sub 500/lunar. 

"Situatia este probabil influentata de regimul temperaturilor si al precipitatiilor, luna ianuarie 2018 venind in siajul lunii decembrie 2017, in care numarul accidentelor rutiere grave a fost foarte ridicat – 854", explica Politia Rutiera.

A doua parte a anului 2018 a fost tipica sezonului cald, al concediilor, in care o mare parte a populatiei a calatorit. Astfel, intervalul iulie-octombrie a inregistrat peste 800 de accidente grave lunar, varful anual situandu-se nu in august, ci in octombrie, cu 880 de evenimente. 

Distributia lunara a victimelor accidentelor rutiere grave produse in anul 2018, spre deosebire de anul 2017, a urmat-o, cu o anumita regularitate, pe cea a evenimentelor, numarul lunar total al victimelor (morti+raniti grav) fiind aproximativ proportional cu numarul lunar al accidentelor produse.

In ce priveste letalitatea, aceasta proportie nu se pastreaza. In anul 2018 nu putem vorbi despre diferente mari intre valorile lunare ale indicelui de mortalitate, asa cum a fost cazul in anii 2016 si 2017, neexistand luni „sangeroase” si, in comparatie cu acestea, luni moderate.

Pe de alta parte, cele mai mari valori ale mortalitatii in anul 2018 s-au produs in ianuarie si decembrie, iar una, comparativ, foarte mica, in august, disproportionat fata de numarul de evenimente care au avut loc in respectivele intervale calendaristice.

Modelul saptamanii generice a anului 2018 este unul care arata o crestere a frecventei accidentelor rutiere grave catre zilele de weekend, cu varful  pe ziua de sambata. Este o dinamica aflata in legatura cu programul saptamanal general al populatiei, cu cresterea mobilitatii in intervalul zilelor nelucratoare si cu atitudinile asociate dispozitiei de "timp liber": lipsa concentrarii/ neatentie, graba, scaderea prudentei, consum
de alcool.

Distributia victimelor urmeaza, in general pe cea a evenimentelor care le-au produs. Se observa nivelul ridicat al letalitatii pentru ziua de duminica, evident in comparatie cu zilele de joi si vineri, in care, la un numar similar ori mai mic de evenimente, numarul persoanelor decedate este superior.

O analiza mai nuantata ofera datele privind numarul accidentelor rutiere produse in fiecare zi a saptamanii, in functie de luna calendaristica. in acest mod se poate observa cum concentrarea unui numar mai mare de evenimente rutiere s-a modificat in diferitele zile ale saptamanii din 2018. Astfel, pe parcursul anului trecut „momentul fierbinte” al saptamanii se modifica de la o luna la alta, astfel ca, daca in ianuarie, martea si miercurea se inregistreaza cel mai mare numar de evenimente al unei saptamani, spre a doua jumatate a anului, zilele problematice sunt mai frecvent cele de weekend.

Evolutia numarului de accidente rutiere grave pe parcursul unei zile medii reflecta ritmul activitatii pe parcursul a 24 de ore. Astfel, in intervalul 00.00 – 05.00 numarul a.r.g. este in scadere usoara, de la 130 la 80, urmand apoi un interval de trei ore, pana la ora 08.00, in care se produce o crestere rapida. Fata de ora 05.00, numarul evenimentelor rutiere grave aproape se dubleaza in  urmatoarea ora, ajungand sa se inregistreze de cinci ori mai multe la ora 08.00.
Dupa reculul inregistrat in intervalul 08.00-09.00 (-48 evenimente), urmeaza o perioada de noua ore, 09.00-18.00 in care numarul de accidente rutier grave produse in fiecare ora sporeste cvasiconstant, astfel ca la ora 18.00 este inregistrat maximul orar, 665 evenimente. Ultimul interval al zilei medii inregistreaza scaderea numarului evenimentelor rutiere, mai lenta pana la ora 19.00 (-17 evenimente) si mai accelerata ulterior, pana la finalul zilei.

Datele Politiei Rutiere arata ca, in 2018, au fost produse 30.203 accidente in trafic, dintre acestea, 21.634 fiind usoare, cu ranirea a 27.139 persoane (-4,96% fata de 2017). in schimb, accidentele rutiere grave au insumat 8.569 evenimente (-0,9% fata de 2017), in urma carora 8.144
persoane au fost ranite grav (-0,45%), iar alte 1.867 persoane au decedat  (-4,3% fata de 2017).

In medie, in anul 2018, in fiecare zi s-au produs 23 de accidente rutiere grave, care s-au soldat cu peste cinci morti, 22 raniti grav si 9 raniti usor.

Romania inregistreaza cea mai mare valoare la nivel european, de 96 de decese/1 milion locuitori, aproape de doua ori mai mare decat media europeana de 49 de decese/1 milion de locuitori. Tendinta de ansamblu in intervalul analizat este insa una descendenta: rata mortalitatii a scazut cu 41% in anul 2018 fata
de 1990 si cu 26,2% fata de valoarea din anul 2009.