La nivel european, statistica arată o scădere anuală fără precedent de 17% faţă de anul  2019.

Din păcate, în tarile membre UE, numărul deceselor rutiere rămâne ridicat, cu o estimare de 18.800. de persoane decedate.

Comisia Europeană a publicat şi profilurile pentru ţările membre. Această serie de profiluri utilizează date dintr-o serie de surse, inclusiv baza de date CARE, pentru a oferi o imagine de ansamblu asupra situației siguranței rutiere din fiecare țară. În preent sunt disponibile profilurile a 27 de state membre ale UE și a 3 țări AELS.

Vă prezentăm câteva date statistice referitoare la siguranţa rutieră din România, date care în continuare ne îngrijorează, dar care pot reprezenta şi un suport pentru relansarea politicilor privind siguranţa rutieră, scăderea riscului în trafic şi implicit  îndeplinirea obiectivului de reducere cu 50% a deceselor provocate de accidentele rutiere:

În România un total de 1.864 de persoane au murit în accidente de circulație. Din 27 de țări UE, România are cel mai mare număr de decese la un milion de locuitori.

Comparativ cu media UE, distribuția deceselor în România arată relativ o proporție mare de pietoni și decese care au loc pe drumurile urbane.

În ultimii zece ani a existat o creștere puternică a numărului de decese și răniri grave pe autostrăzi.

Indicatori de performanță a siguranței rutiere:

  • Infrastructura rutieră românească se caracterizează printr-o densitate scăzută a drumurilor și calitatea acesteia este percepută ca fiind foarte scăzută în comparație cu alte țări din UE.
  • Flota de vehicule din România este mai mică decât media UE, iar turismele sunt considerabil mai vechi.

Politica şi măsurile de siguranță rutieră:

  • România este singura țară din Uniunea Europeană cu o limită de alcool de 0,8 g/l pentru toți șoferii ( până la 0,8 g/l se consideră contravenție, peste 0,8 g/l devine problemă penală, dar fără specificații privind tipul de transport – amatori, persoane, marfă, etc).

Distribuția deceselor rutiere pe grupe de vârstă:

  • Este similară cu cea din Uniunea Europeană, cu o ușoară supra reprezentare a persoanelor cu vârste cuprinse între 50 și 64 de ani.
  • Cu vârsta cuprinsă între 18 și 24 de ani, numărul deceselor în România, pe de altă parte, este oarecum mai mic decât în Uniunea Europeană.
  • În ultimii zece ani, tendința în ceea ce privește numărul deceselor în România a fost mai puțin favorabilă pentru persoane de peste 50 de ani. În timp ce numărul deceselor a scăzut semnificativ pentru cei mai tineri categorii de vârstă, numărul deceselor a crescut pentru persoanele cu vârsta de 65 de ani și peste.
  • Tendința se datorează parțial îmbătrânirii populației și se observă și în Uniunea Europeană. O tendință similară poate fi observată pentru victimele rănite grav.