De la 1 ianuarie 2022, salariul minim net va fi majorat cu 10%, iar salariul brut creşte de la 2.300 lei la 2.550 lei. Salariul minim net va crește cu 138 de lei, ajungând la 1.524 lei. Majorarea bazei de impozitare este posibil să aducă mai multe majorări în lanț, inclusiv ale amenzilor rutiere.

„Codul Rutier actual prevede că punctul de amendă are o valoare de 10% din salariul minim brut pe economie. Anul acesta, punctul de amendă a fost îngheţat la nivelul de 145 de lei. Nu știm încă ce se va întâmpla de la 1 ianuarie 2022”, a declarat pentru Ziare.com, consultantul economic, Adrian Negrescu.

Creșterea salarială va impacta peste 1,97 milioane de salariați. „În prezent, la nivel de țară există 1,2 milioane de angajați plătiți cu salariul minim, respectiv 22,9% din cei peste 5,6 milioane de salariați activi“, a precizat ministrul Muncii, Raluca Turcan, care a precizat că că au apărut modificări și în Codul Muncii, prin introducerea de sancțiuni pentru munca la gri.

„Sancțiunea aplicabilă pentru depistarea muncii subdeclarate este între 8.000-10.000 lei pentru fiecare salariat.“

Însă, consultantul Adrian Negrescu consideră că majorarea salariului minim e mai degrabă o măsură de imagine.

„E o decizie din pix, fără un studiu de fezabilitate și impact, care, până la urmă, avantajează tot statul. De la creșterea încasărilor din taxele pe salarii, la majorarea amenzilor, acestea vor aduce, în mod artificial, mai mulți bani la buget”, a explicat acesta pentru Ziare.com.

Anul viitor, pe baza acestei decizii, conform legii, vom asista la creșterea veniturilor angajaților statului, ale căror salarii sunt calculate în funcție de salariul minim.

Creșterea salariului minim va aduce inevitabil și o creștere a costurilor companiilor cu forța de muncă,

„Multe companii vor transfera aceste costuri în prețuri, astfel că majorarea salariului minim nu va face altceva decât să crească și mai mult inflația. Nu cred că există patron în România care să nu-și dorească să crească salariile angajaților, însă totul ține de puterea financiară a firmelor, iar peste 90% dintre IMM abia se descurcă cu banii de la o lună la alta. În plină perioadă de criză, să vii cu o măsură de acest gen înseamnă, în esență, să contribui la accentuarea problemelor din economie. Măsura corectă, din punctul meu de vedere, era să reduci povara fiscală pe salarii, în condițiile în care plătim cele mai mari taxe pe salariul minim din UE, raportat la venit”, a punctat Adrian Negrescu.