Carantina a pus o serie de probleme companiilor de transport din întreaga lume. Acum, curtea de justiție din Dormund trebuie să decidă dacă, în cazul în care o companie de transport își trimite de bună voie angajații în carantină, trebuie să le plătească salariul. Casa de avocatură Wittig Ünalp a explicat cazul. Astfel, doi soți care lucrează pentru același angajator au luat o vacanță de cinci zile în Tirol. În timpul șederii sale, Institutul Robert Koch a clasificat Austria ca zonă cu risc de infectare. După întoarcere, bărbatul a vrut să se întoarcă la muncă, deoarece nu a existat nicio cerere oficială din partea departamentului de sănătate de a intra în carantină. Însă, compania i-a ordonat să stea departe de serviciu 14 zile, fără plată, susținând că nu vede altă cale de a proteja colegii. Riscurile unei călătorii în Austria erau cunoscute, așa că angajatul a dat dovadă de neglijență gravă.

Angajatul a dat în judecată compania, deoarece, după părerea sa, avea dreptul la salariu pentru 62,5 ore. 

Judecătoria muncii din Dortmund Eldorf a decis că firmei i se permite să dispună carantina. Cu toate acestea, compania trebuie să plătească salariul, deoarece pierderea muncii în acest caz face parte din riscul operațional. Mai exact, Curtea Muncii din Dortmund a stabilit: „Dacă un angajator decide din proprie inițiativă să își închidă compania sau să trimită un angajat în carantină pentru a proteja restul forței de muncă, el suportă riscul de remunerare în conformitate cu principiile riscului operațional. Acest lucru se aplică chiar dacă întreruperea - ca și în cazul coronavirusului - nu provine dintr-o zonă de risc pe care angajatorul o poate influența. 

„Cazul ar trebui evaluat în mod diferit în cazurile în care carantina ar fi necesară oficial sau angajatul ar fi condus cu bună știință într-o zonă cu risc“, spune Maximilian Wittig, avocat specialist în dreptul muncii și partener la Wittig Ünalp. (Ste)