Bilantul activității pe 2017 a Ministerului Public a motivat inca o data de ce Romania se afla pe ultimele locuri din Europa privind siguranta rutiera, de ce, conform raportului recent al Consiliul European pentru Siguranta Transporturilor (ETSC), copiii din Romania au de sapte ori mai multe sanse de a muri intr-o coliziune rutiera decat in Suedia.
Procurorul General al Romaniei, Augustin Lazar, a anuntat prezentand bilantului activitatii pe 2017 a Ministerului Public ca 20.380 de persoane au savarsit infractiuni la regimul rutier, precizand ca dintre acestia, peste 10.000 au fost trimise in judecata pentru ca au condus sub influenta alcoolului sau a altor substante interzise.
Cifra reprezinta o treime dintre cei aproape 60.000 de inculpati care au fost trimisi in judecata in anul 2017.
Si statisticile Politiei Rutiere confirma faptul ca nu putem vorbi de o ameliorare reala a sigurantei rutiere in Romania. Degeaba a scazut putin numarul accidentelor daca numarul celor decedati in anul 2016 a crescut!
Majoritatea celor implicati in problemele de siguranta rutiera, de la autoritati si pana la utilizatorii drumurilor (idiferent de calitatea lor de soferi sau pietoni) prezinta cauzele acestei situatii care a trecut de mult de de calificativul “alarmant” si mai putin cauta si propun solutii de rezolvare, de ameliorare a acestei situatii.
Avem o Strategie Nationala de Siguranta Rutiera, avem un Consiliu Interministerial de Siguranta Rutiera, nenumarate ONG de profil si cu toate acestea solutiile se lasa asteptate.
De la “nu avem infrastructura” la “nu avem fonduri” toti cauta scuze. Nimic concret, nimic care sa dovedeasca ca masurile adoptate (cate or fi ele) au adus o speranta de bine privind siguranta rutiera.
Bilantul Ministerului Public spune ca anul trecut au fost trimisi in judecata 20.380 de soferi. Nu se precizeaza insa cati dintre ei au fost achitati, cati au fost condamnati cu suspendare, cati au facut intradevar inchisoare.
Asta in conditiile in care fara sa avem data concrete, multi dintre cei care au omorat oameni in trafic (fiind vinovati) au primit condamnari cu suspendare.
Trebuie pe langa masuri care privesc direct siguranta circulatiei (cum ar fi infrastructura si pregatirea si educarea conducatorilor auto) si masuri in plan legislativ. Nu putem stopa consumul de alcool sau vitezomania numai prin cresterea amenzilor sau a unor condamnari cu suspendare.
Nu este greu ca factorii de decizie, autoritatile sa propuna Parlamentului adoptarea unor masuri legislative care sa duca real la cresterea sigurantei rutiere, masuri care in Uniune Europeana au inceput de mai mult timp sa fie luate.
Sistemul "alcohol interlock" poate fi introdus si in legislatia romana. La fel si limitarea dreptului de conducere pe perioade lungi de timp prin hotarare judecatoreasca.
In plan european exista modalitati de crestere a sigurantei rutiere care au dat rezultate. Trebuie doar ca cei pusi sa vegheze la siguranta rutiera sa aiba si vointa de a actiona.