In acest an, Ministerul Afacerilor Interne (MAI) va achizitiona un numar de 150 de dispozitive pentru depistarea substantelor psihoactive, aparate care vor dota Politia Rutiera, se arata intr-un document transmis Senatului de catre ministrul Carmen Dan.
Potrivit Inspectoratului General al Politiei Romane (IGPR), in acest moment, Politia Rutiera are in dotare doar 8 astfel de aparate, dintre care:
- 6 dispozitive la Politie Autostrazi din cadrul Brigazii pentru Autostrazi si Misiuni Speciale din cadrul Politiei Rutiere;
- 2 dispozitive la Brigada Rutiera din cadrul Directiei Generale de Politie a Municipiului Bucuresti.
Totodata, pentru reducerea numarului de incidente rutiere, IGPR intentioneaza sa acceseze fonduri europene nerambursabile. prin Programul Operational Infrastructura Mare, pentru implementarea unui proiect ce are drept scop imbunatatirea dotarii politiei rutiere cu autospeciale prevazute cu sisteme de monitorizare audio-video, cinemometre laser (pistoale-radar), precum si cu dispozitive de depistare a substantelor psihoactive.
Consumul de substante psihoactive influenteaza comportamentul conducatorilor de vehicule, afecteaza capacitatea de a conduce, diminueaza reflexele, acestia nemaiputand fi stapani pe propriile miscari si nemaiputand evita obstacolele aparute in cale.
De asemenea, conducatorul unui vehicul care a consumat substante psihoactive poate deveni agresiv, trecand foarte usor de la o stare calma la una de nervozitate, in cele mai multe cauze finalitatea fiind producerea unui eveniment rutier, uneori cu consecinte deosebit de grave.
Conducerea pe drumurile publice a unui vehicul de catre o persoana care se afla sub influenta substantelor psihoactive se pedepseste cu inchisoare de la 1 la 5 ani sau cu amenda, conform art. 336, alin.2, Cod Penal.
Se retine permisul de conducere in vederea suspendarii exercitarii dreptului de a conduce, pana la solutionarea dosarului penal.
Punerea in miscare a actiunii penale este o etapa a procesului penal reglementata de Codul de procedura penala, avand ca scop crearea cadrului procesual de administrare a probatoriului, activitate care nu poate, in nicio situatie, sa infranga principiul prezumtiei de nevinovatie.
Numarul accidentelor rutiere fatale din Romania a crescut in 2017, fata de 2016, ajungand la 98 de cazuri raportate la un milion de locuitori, ceea ce reprezinta dublul mediei UE (49 cazuri) si situeaza Romania pe primul loc in Europa, a anuntat Comisia Europeana, saptamana trecuta.
Numarul de cazuri inregistrat reprezinta o scadere de 19% fata de cel din 2010 (117), tendinta care se apropie de media europeana (20%) pentru aceeasi perioada, insa progresele inregistrate de Romania sunt mai lente decat aceasta medie.
Romania si Bulgaria sunt singurele state membre cu o rata a accidentelor mortale mai mare de 80 de decese la un milion de locuitori.