Din 2 februarie 2022, au început să se aplice regulile speciale privind detașarea conducătorilor auto în sectorul transportului rutier stabilite prin Directiva 1057/2020, parte a Pachetului Mobilitate 1. 

România a transpus Directiva 1057/2020 privind detașarea șoferilor profesioniști prin Ordonanța 12/2022, modificând prevederile Legii 16/2017 privind detaşarea salariaţilor în cadrul prestării de servicii transnaţionale.

Astfel, conform legislației naționale, șoferii detaşaţi de pe teritoriul României în cadrul prestării de servicii transnaţionale precum transporturile rutiere internaționale în alt Stat UE beneficiază de remuneraţia aplicabilă pe teritoriul respectivului stat membru al Uniunii Europene, altul decât România, sau pe teritoriul Confederaţiei Elveţiene, inclusiv plata orelor suplimentare.

Conform legislației naționale și europene, indemnizaţia specifică detaşării transnaţionale este considerată parte a remuneraţiei șoferului, cu excepţia cheltuielilor generate de detaşare. Transportatorii trebuie să ramburseze salariaţilor detaşaţi cheltuielile generate de detaşare în conformitate cu legislaţia naţională aplicabilă raportului de muncă.

Legislația românească privind detașarea mai prevede faptul că șoferilor profesioniști angajați ai firmelor de transport rutier stabilite pe teritoriul României, care efectuează operaţiuni de transport internaţional, fiind trimiși să lucreze pentru o perioadă de timp limitată pe teritoriul unui alt stat membru şi care nu se încadrează în situaţiile de detașare, li se aplică prevederile Codului Muncii privind delegarea şi beneficiază de dreptul la plata unei indemnizaţii de delegare.

În momentul de față, normele metodologice nu conțin nicio prevedere specifică sectorului, procedura de detașare nefiind în vreun fel operaționalizată pentru a ține cont de specificul sectorului, ceea ce poate genera, începând cu luna februarie 2022, blocaje semnificative în activitatea firmelor de transport rutier comunitar stabilite în România, precum și a celor stabilite în alte state membre, care detașează conducători auto în România – avertizează KPMG România.

La solicitarea Uniunii Naționale a Transportatorilor Rutieri din România – UNTRR, KPMG a realizat un Studiu de impact privind modificările fiscale propuse de autorități pentru sectorul de transport rutier de marfă din România, în contextul practicii ANAF referitoare la reîncadrarea diurnei ca venit salarial și al impunerii obligației de plată a impozitelor și contribuțiilor.

KPMG România consideră că  este deosebit de important ca autoritățile să elaboreze și să publice legislația secundară aferentă în maxim 30 de zile de la data transpunerii în lege a Directivei 2020/1057, și să include normele metodologice aplicabile de către Inspecția muncii, în materia detașării, pentru regulile aplicabile sectorului de transport rutier și conducătorilor auto detașați de pe teritoriul României în cadrul prestării de servicii transnaționale.

Cum ar trebui să fie plătiți șoferii români care operează transporturi rutiere internaționale în UE?

Detașarea este impusă în cazul operațiunilor de cabotaj efectuate în alte State Membre sau în cazul operațiunilor de cross-trade cu conexiune suficientă la o baza de operațiuni dintr-un anumit stat membru în afara excepțiilor prevăzute de Directiva UE 1057/2020, iar în această situație transportatorii rutieri români ar trebui să plătească șoferilor detașați o indemnizaţie specifică detaşării transnaţionale, considerate parte a remuneraţiei minime de care trebuie să beneficieze șoferul pe perioada cât este detașat într-un alt Stat Membru.

În ceea ce privește plata șoferului român de transport international atunci când nu este detașat, KPMG recomandă următoarele soluții aplicabile celor două situații tipice transportului internațional comunitar în care salariatul șofer nu se află în situație de detașare:

• Transportul internațional comunitar bilateral (cu punct de încărcare sau descărcare în România) pe trasee fixe, dinainte cunoscute. În cazul acesta, acordarea unei indemnizații de delegare este posibilă și preferabilă,din punct de vedere operațional, întrucât este posibilă stabilirea clară, anticipat, a traseelor și a duratei misiunii.
• Transporturile non-bilaterale pe teritoriile mai multor state membre(cross-trade), dacă desfășurarea muncii șoferului respective nu prezintă, pe baza diferiților factori analizați, o legătură suficientă cu teritoriul unui anumit stat membru sau al Confederației Elvețiene. În acest din urmă caz, KPMG România arată că este mai degrabă posibilă și preferabilă din punct de vedere operational acordarea unor prestații suplimentare pentru clauza de mobilitate de către angajatorul stabilit în România, care are natura economică similar indemnizației specifice detașării (compensarea inconveniențelor create unui salariat de faptul că nu lucrează într-un loc de muncă fix).Acesta este și cazul frecvent de pluri-activitate din punct de vedere al legislației aplicabile în coordonarea sistemelor de Securitate social europene, care are ca rezultat emiterea Formularului A1 (nespecific detașării transnaționale și care permite menționarea tuturor statelor unde șoferii desfășoară activitate, nu doar a unui singur stat, cum este cazul detașării) de către Casa Națională de Pensii Publice(autoritatea competentă să aplice Regulamentele CE nr.883/2004 și nr.987/2009).

Pe baza studiului KPMG, UNTRR a propus amendamente la proiectul de lege L455/2021, actual PL-X 583/2021 care vizează clarificarea diurnei acordate șoferilor profesioniști și a regimului de impozitare al acesteia, solicitând tratament fiscal egal între indemnizația de delegare/detașare și  prestațiile suplimentare primite de salariați în baza clauzei de mobilitate, respectiv aplicarea regimului scutirii/ne impozabilității și în cazul prestațiilor suplimentare pentru clauza de mobilitate. În prezent, industria transporturilor rutiere așteaptă ca proiectul de lege PL-X 583/2021 să primească votul final în Camera Deputaților care este camera decizională.