Cele mai recente date ale IGPR arata ca, în 2016, pe drumurile publice din Romania s-au produs 8.686 de accidente rutiere grave. In aceste evenimente, 8.285 de persoane au fost ranite grav, iar 1.913 persoane si-au pierdut viata.

In comparatie cu anul precedent, numarul accidentelor rutiere grave a fost mai mic cu 13,5%, dar numarul de persoane decedate a crescut cu 1,1%.

Politia Romana a publicat cea de-a sasea editie a "Buletinului sigurantei rutiere", o analiza a indicatorilor care reflecta specificul fenomenului rutier si fundamenteaza activitatea politistilor, in scopul cresterii sigurantei rutiere.

Potrivit analizei, la nivelul Uniunii Europene, in perioada 2010-2016, s-a reusit reducerea numarului de decese cu doar 19%, echivalentul unei reduceri medii anuale de 3,4%, in conditiile in care era nevoie de o descrestere anuala de 6,7%. Pentru a fi atins obiectivul stabilit pentru 2020, in perioada 2017-2020 este necesara o reducere anuala de 11,4%.

O scadere in conformitate cu ritmul necesar a fost atinsa doar in trei state: Portugalia, Lituania si Grecia. Romania se plaseaza in randul statelor in care rata de descrestere a deceselor este apropiata de media europeana (in 2016 s-a realizat o scadere cu 19,5% fata de 2010), fiind insa necesar ca acest ritm sa fi e accelerat in anii urmatori pentru a se incadra in dezideratul stabilit.

 

Infrastructura rutiera, neadecvata

Reteaua nationala de drumuri a cunoscut o evolutie destul de lenta in perioada post-decembriesta, astfel ca in 2016 au fost contorizati cu 18,2% mai multi kilometri de drumuri fata de 1990. In aceeasi perioada, se poate constata o crestere remarcabila a parcului de autovehicule.

Aproximativ 90% din reteaua nationala este la standardul de drumuri cu o singura banda pe sens, ceea ce are impact atat asupra timpului de calatorie, cat si asupra sigurantei in trafic.

 

Perceptia populatiei

In 2016, aproximativ trei sferturi dintre romani (73,6%) apreciau ca nivelul de siguranta pe drumurilpublice este redus ("scazut" sau "foarte scazut"), potrivit rezultatelor obtinute in cadrul cercetarii "Ancheta sigurantei publice", realizata de catre IGPR in colaborare cu Institutul National de Statistica, la care au participat 13.414 persoane.

Conform sondajului, doar 26,4% dintre respondenti au considerat ca nivelul de siguranta pe drumurile publice este "foarte ridicat" si "ridicat".

Potrivit IGPR, desi numarul celor care apreciaza ca nivelul de siguranta pe drumurile publice – in general – este la un nivel scazut sau foarte scazut este  mare, intrebati in mod specific despre masura in care ei insisi s-au simtit in siguranta atunci cand au utilizat drumurile publice, in calitate de pietoni ori cand au condus un autovehicul, remarcam ca peste jumatate dintre ei apreciaza ca s-au simtit in siguranta in mare sau foarte mare masura.

Prima problema mentionata ca fiind frecventa in localitatile din Romania si care afecteaza siguranta cetatenilor este nerespectarea regulilor de circulatie.

 

Locul accidentelor

Mediul urban ramane constant mediul predilect de producere a accidentelor rutiere grave, aici avand loc cele mai multe accidente grave (42%) si fiind inregistrati cei mai multi raniti grav (41%).

Cele mai multe decese s-au inregistrat in afara localitatii si in mediul rural. In afara localitatii s-au produs cele mai putine accidente rutiere grave (23% din total), dar cu cele mai multe decese (38%).

Potrivit IGPR, in perioada 2012-2016 cele mai multe evenimente rutiere au avut loc pe strazile din interiorul localitatilor (40%), in timp ce majoritatea deceselor a fost inregistrata pe drumurile nationale (53,4%), iar cele  mai putine pe autostrazi (0,7%).

 

Cauze

Primele cauze ale accidentelor rutiere grave produse pe drumurile publice din Romania, in ultimii 5 ani, au fost indisciplina pietonilor si viteza, acestea fiind responsabile pentru producerea a 41% din accidentele grave.

In 45% dintre accidentele grave produse in anul 2016, vinovatia apartine, integral sau in parte, unui conducator de autoturism.

Intre anii 2012 si 2014, aceasta pondere a fost in scadere, de la 64,2% in 2012 la 56,5% in 2014, pentru ca in 2015 sa creasca la peste doua treimi (aprox. 68%), in ultimul an, 2016, ponderea scazand din nou la 55%.

Pe un trend ascendent se situeaza accidentele de circulatie produse din vina biciclistilor. Cresterea implicarii cu vinovatie in accidentele rutiere grave a biciclistilor a inceput din perioada 2010- 2011, in anul 2016 fiind inregistrat un numar dublu de accidente din vina acestora comparativ cu 2011. Concomitent, s-a inregistrat si o crestere a procentului pe care acest tip de vehicul il reprezinta in total accidente, de la 6,6% in 2010 la 9,2% in 2012 si la 15,2% in 2016.

Accidentele cu implicarea autoutilitarelor din vina conducatorilor acestora au crescut cu 25% in ultimul an si cu 30% in ultimii 5 ani, fiind al treilea tip de vehicul, in ordinea frecventei, implicat in producerea accidentelor rutiere grave.

Cauzele accidentelor rutiere grave produse in anul 2016:

• Viteza neadaptata la conditiile de drum (17,2% din totalul accidentelor)

• Traversarea neregulamentara a drumului de catre pietoni (15,5%)

• Neacordarea prioritatii pietonilor (9,8%)

• Abateri ale biciclisti lor (8,9%)

• Neacordarea prioritatii vehiculelor (7,3%)

In mediul rural, comportamentul rutier neregulamentar al pietonilor si biciclisti lor sta la baza cauzelor care provoaca cel mai mare numar de accidente.

In privinta riscului pe care il presupun, accidentele cauzate de viteza neregulamentara sunt insotite de cea mai ridicata mortalitate.

Spre deosebire de mediul urban, accidentele cauzate de indisciplina rutiera a pietonilor si biciclisti lor sunt, nu numai frecvente, ci si unele care  produc o mortalitate ridicata.

Pe drumurile din afara localitatii, raportat la frecventa, viteza neadaptata la conditiile de drum se detaseaza, 31,2% dintre accidentele produse avand aceasta cauza.

In accidentele rutiere grave care au avut loc in anul 2016 au fost implicate 20.610 vehicule, de cele mai diverse categorii. Din totalul acestora, 13.701 (aprox. 66,5%) au fost autoturisme.

Pentru 25% (1.631 accidente) dintre accidentele ruti ere grave au fost stabiliti drept vinovati conducatorii de autovehicule a caror vechime a permisului de conducere este mai mica de 1 an.

Aceasta categorie de soferi prezinta cel mai mare risc de a fi implicati cu vinovatie in producerea accidentelor ruti ere grave.

 

Cand se produc accidentele

Pastrandu-se tendinta anilor precedenti, cele mai multe accidente grave de circulatie s-au petrecut intre lunile iulie-octombrie si apoi in luna decembrie.

In zilele de weekend s-a inregistrat cea mai mare concentratie de accidente ruti ere grave.

Distributia accidentelor rutiere in functie de ora producerii lor arata ca numarul maxim de astfel de evenimente se inregistreaza intre orele 17-19.