Ministerul Mediului a lansat in dezbatere publica Proiectul de Lege pentru ratificarea Protocolului privind transportul durabil, adoptat si semnat de Romania la Mikulov, Republica Ceha, la data de 26 septembrie 2014, la Conventia cadru privind protectia si dezvoltarea durabila a Carpaţilor, adoptata la Kiev la 22 mai 2003, ratificata de Romania prin Legea nr. 389/2006.

Obiectivul Protocolului privind transportul durabil la Convenția Carpatica este acela de a facilita si incuraja cooperarea intre parti, in scopul dezvoltarii unui transport de marfa si pasageri sustenabil, precum si a unei infrastructuri aferente in Carpati, in beneficiul generatiilor prezente si viitoare, cu scopul de a contribui la dezvoltarea durabila a regiunii cu evitarea, minimizarea si unde este necesar, atenuarea si compensarea impactelor negative de mediu si socio-economice ale dezvoltarii transportului si a infrastructurii asociate.

Pentru atingerea acestui obiectiv, semnatarii Protocolului vor coopera, in special pentru:

a) integrarea obiectivelor transportului durabil si ale dezvoltarii infrastructurii de transport in Carpati in alte politici sectoriale

b) incurajarea participarii autoritatilor regionale si locale si a altor actori la implementarea Protocolului

c) incurajarea cooperarii internationale

Conform Proiectului publicat de Ministerul Mediului la sfarsitul anului 2017, referitor la transportul rutier, in Capitolul II, punctul 9 se precizeaza:

“ (1) Partile recunosc importanta transporturilor de marfa si de pasageri in special in ceea ce priveste accesul in zone indepartate si destinatii finale precum si dezvoltarea regiunii carpatice.

2. Partile fiind constiente de efectul negativ specific cauzat de transportul rutier, cum ar fi fragmentarea peisajelor si asezarilor, mortalitatea animalelor cauzata de trafic, utilizarea terenurilor, pierderea habitatelor naturale si semi-naturale, emisiile de gaze cu efect de sera, de poluanți si de zgomot vor cauta sa evite, sa minimizeze si, daca este necesar, sa compenseze aceste efecte.

(3) Partile vor intreprinde masuri pentru promovarea si dezvoltarea transportului rutier durabil prin:

a. examinarea retelelor de transport in vederea dezvoltarii durabile, calitatatii si utilizarii adecvate

b. minimizarea volumelor de trafic care traverseaza zonele sensibile

c. promovarea conectivitatii ecologice prin utilizarea de instrumente de planificare a teritoriului si transportului precum si a altor masuri

d. facilitarea accesului la energie si combustibili alternativi ca urmare a implementarii standardelor internaționale aferente structurii respective si furnizarea de informații privind localizarea si compatibilitatea infrastructurii pentru  combustibil

e. promovarea transportului colectiv, inclusiv a transportului public

f. optimizarea interfetei dintre transportul de marfa pe distanțe lungi si transpotul de marfa “pe ultimul kilometru” pentru a limita livrarile individuale, inclusiv prin optimizarea planificarii si logisticii

g. adoptarea de masuri de scadere a mortalitatii animalelor cauzata de trafic

h. respectarea peisajelor traditionale

i. minimizarea impactului negativ asupra sanatatii publice a comuniatilor locale.”

Deziderate si obiective cu totul justificate pentru a pastra si mai ales apara zona montana carpatica de influentele negative ale transporturilor, indiferent ca sunt rutiere sau feroviare.

Pentru a fi insa o zona cu adevarat protejata si mentinuta la standarde ecologice europene pe langa masuri la nivel national adresate transportatorilor, trebuie ca autoritatile competente in transporturi si mediu sa actioneze si in directia educarii, disciplinarii si chiar a sanctionarii celor care folosesc drumurile montane in calitate de simplii cetateni, indiferent daca calatoresc in masina sau tren.

Astfel de masuri, de programe, poate vor reduce numarul celor pe care ii vedem ca arunca cu nonsalanta pe geamul autoturismului in mers sticlele goale, tigarile sau alte resturi, poate nu vom mai vedea masinile spalate in raurile de munte... si astea sunt doar cateva exemple...