Astazi, pana la ora 09.00, conform informatiilor furnizate de autoritati pe autostrada A2, au avut loc 8 accidente in care au fost implicate aproximativ 30 de masini.

Secretarul de stat in Ministerul Afacerilor Interne Raed Arafat a declarat ca in urma accidentelor au fost ranite 22 de persoane.

Nu s-au stins inca ecourile tragicului accident produs tot pe A2 in data de 05.11.2016, cand 33 de masini au fost implicate si in care si-au pierdut viata 4 persoane iar alte 57 au fost ranite.

Si nu sunt singurele accidente in lant produse in aceasta perioada pe autostrada.

Cauzele producerii acestor evenimente sunt neadaptarea conducerii la conditiile meteo, ceata si ghetusul (conform meteorologilor, poleiul se formeaza in conditii de temperatura scazuta ca urmare a caderii precipitatilor,  iar ghetusul este pojghita foarte subtire de gheata care se formeaza din cauza temperaturilor scazute), conditii meteo favorizante, dar, spunem noi, nu declansatoare a acestor tragice accidente.

De fapt, accidentele in lant produse pe autostrada au doua cauze principale:

  • Slaba pregatire a conducatorilor auto care nu stiu sa conduca pe o autostrada
  • Incapacitatea autoritatilor cu competente pe siguranta rutiera sa administreze, sa monitorizeze si nu in ultimul rand sa informeze la timp si mai ales adecvat privind conditiile de desfasurare a traficului la un moment dat.

Ce genereaza aceasta incapacitate reala a soferilor romani de a se deplasa in siguranta pe autostrada nu este usor de precizat.

Totusi cred ca lipsa experientei de conducere pe autostrada este una din principalele cauze, perceptia fiind ca o data aflat pe autostrada nu mai ai nimic de facut decat sa “actionezi pilotul automat”, autostrada fiind cea care te fereste de pericole. Iata ca numarul redus de kilometri de autostrada pe care se poate circula in Romania are si astfel de consecinte.

Nu este mai putin adevarat ca si comportamentul in general al conducatorilor auto lasa uneori de dorit.

Lipsa de instruire adecvata in cadrul scolilor de soferi creste si ea riscul de producere a unor astfel de accidente. Oare cati instructori ii invata pe viitorii soferi ca in conditiile unor temperaturi care se apropie de zero grade, mai ales pe autostrada (acelasi lucru este valabil pe orice tip de drum) din cand in cand o frana usoara ne poate avertiza asupra starii carosabilului – in cazul ghetusului sau poleiului, ABS-ul face ca pedala de frana sa se comporte diferit.  Oare cati dintre instructori stiu ei insasi acest lucru?

Ca de fiecare data cand este vorba de producerea unor astfel de accidente, autoritatile dau vina pe conducatorii auto implicati, considerand ca ele si-au facut datoria. Asa sa fie oare? Nu este poate loc si de mai bine?

Conform unor informatii de presa, Autostrazile BucureČ™ti – Pitesti (A1), Bucuresti – Constanta (A2) si Bucuresti – Ploiesti (A3) nu au, in prag de iarna, contracte de deszapezire.

De altfel nu am auzit nici administratorii de drum, nici politia rutiera sa precizeze ca utilajele actioneaza in zonele in care s-au produs ghetus sau polei.

Simpla atentionare prin panouri de informare montate pe autostrada, prin media sau prin platforma on line pusa la dispozitie de ISU nu este suficienta pentru o informare rapida si eficienta (degeaba spui ca este polei, daca nu dai rapid si cateva sfaturi privind comportamentul soferului in situatia prezentata).

De mult timp se solicita infiintarea unui post de radio “INFO TRAFIC” – Uniunea Nationala a Transportatorilor Rutieri (UNTRR), fiind in primele randuri privind aceasta solicitare – dar pana in prezent rezultatele sunt la fel ca la inceput, adica nu s-a intreprins nimic in acest sens.

Nu am auzit ca in aceasta perioada de tranzitie de la vremea de vara/toamna la cea de iarna sa se fi declansat campanii de siguranta rutiera privind rigorile anotimpului rece. Atentionarea “circulati cu prudenta” si “montati cauciucurile de iarna„ nu sunt suficiente.

Sa speram ca mediatizarea acestor accidente in lant produse pe autostrada si consecintele acestora vor fi pentru soferi un prilej de a invata din greselile altora, iar pentru autoritati un prilej de reflectie privind modul de implicare in ceea ce cu un termen larg numim siguranta rutiera.