In SUA, pentru contractele scadente in luna mai, cotatia petrolul West Texas Intermediate (WTI), sortiment considerat punct de referinta pentru piata americana, a inregistrat luni o prabusire istorica de 305% si, pentru prima data a trecut la valori negative, fiind cotat la -37,63 dolari.
Prabusirea cotatiilor la valori negative semnifica faptul ca nimeni nu este interesat sa cumpere, in conditiile in care capacitatea de inmagazinare este aproape completa, iar un cumparator poate ajunge sa primeasca bani pentru a achizitiona petrol.
In schimb, contractele pentru iunie erau incheiate la 20,43 dolari, fiind deja o cerere mai mare de cinci ori fata de luna mai.
Ce se intampla in Romania
Potrivit ministrului Economiei, Virgil Popescu, pe piata europeana, de unde importa Romania, cotatiile sunt relativ stabile, in jurul nivelului de 25 dolari/baril.
"Parerea mea este ca petrolistii americani decat sa inchida sonde prefera sa piarda foarte mult la vanzarea petrolului pentru ca o inchidere de sonde si o redeschidere probabil ar avea costuri mult mai mari. Pe piata europeana, pretul este relativ stabil la 25 de dolari”, a aratat acesta.
Din punctul sau de vedere, pretul titeiului de import va scadea, avand in vedere situatia petrolului american, iar acest lucru inseamna ca si preturile la pompa vor trebui sa coboare.
”Va scadea pretul titeiului de import, asta va face o reducere la pompa, dar consumul in Romania de carburant a scazut deja cu aproximativ 30%. Evident, e clar ca si necesarul de import este mai mic decat in lunile normale, dar asta nu inseamna ca pretul la pompa nu va trebui sa scada daca pretul petrolului se va duce in jos sub aceasta cotatie de 25 de dolari pe baril. Pentru mine, din punct de vedere al Ministerului Economiei, nu este un lucru neaparat bun pentru economie ca pretul scade, pentru ca asta imi demonstreaza ca nu e consum pe piata, nu exista consum in Europa, nu exista consum in lume si asta inseamna ca economia nu merge”, a explicat ministrul Virgil Popescu.
Scaderile dramatice ale cotatiilor petrolului pe plan mondial sunt parte a razboiului preturilor dintre Arabia Saudita si Rusia, parte din prabusirea cererii cauzata de pandemie.
Razboiul preturilor dintre Rusia si Arabia Saudita
Incepand cu 2014, SUA au majorat productia de ulei de sist petrolifer, timp in care preturile petrolului s-au prabusit de la peste 114 dolari pe baril in 2014 la aproximativ 27 dolari in 2016. in septembrie 2016, Arabia Saudita si Rusia au convenit sa coopereze in gestionarea preturilor, creand o alianta informala intre statele membre OPEC si producatorii non-OPEC, sub titulatuta „OPEC+”. Pana in ianuarie 2020, OPEC+ a redus productia de petrol cu 2,1 milioane de barili pe zi (bpd), Arabia Saudita diminuand cel mai mult productia.
Pe fondul pandemiei de Covid-19, productia industriala si cererea de transport s-au prabusit, ceea ce a antrenat o scadere generalizata a cererii de petrol si, implicit, a preturilor.
Incasarile din petrol reprezinta un venit important pentru bugetele multor tari producatoare, cele mai dependente fiind Nigeria, Venezuela si Arabia Saudita.
La 15 februarie 2020, Agentia Internationala pentru Energie anunta ca avansul cererii de petrol va scadea la cea mai mica rata din 2011, iar consumul se va reduce cu 435.000 de barili pe zi. Desi cererea de petrol a scazut la nivel global, reducerea de pe piata Chinei, cea mai mare din 2008, a declansat un summit OPEC la Viena, in data 5 martie 2020. La summit,statele membre OPEC au convenit sa reduca productia de petrol cu 1,5 milioane de barili pe zi pana in aldoilea trimestru al anului (o reducere totala a productiei de 3,6 milioane bpd din acordul initial din 2016), grupulurmand sa revizuiasca politica pe 9 iunie, la urmatoarea lor intalnire.
OPEC a cerut Rusiei si altor membri OPEC+ sa respecte decizia. La 6 martie 2020, Rusia a respins cererea, marcand sfarsitul parteneriatului neoficial. Dupa anunt, preturile petrolului au scazut cu 10%.
Anterior, in februarie 2020, administratia Trump a impus sanctiuni celei mai mare companii petroliere din Rusia, Rosneft, o serie de analisti considerand ca este posibil ca Rusia sa fi declansat razboiul petrolului ca o modalitate de a riposta impotriva sanctiunilor din SUA.
La 8 martie 2020, Arabia Saudita a anuntat reduceri neasteptate ale preturilor intre 6 si 8 dolari pe baril pentru clientii din Europa, Asia si Statele Unite, inundand piata cu petrol la 25 de dolari/barilul.
Anuntul a declansat o cadere libera a preturilor. Petrolul Brent (petrolul din Marea Nordului) a scazut cu 30%, cea mai mare diminuare de la Razboiul din Golf, iar West Texas Intermediate (WTI), sortiment considerat punct de referinta pentru piata americana si cea mai tranzactionata marfa din lume, a scazut cu 20%.
La 9 martie 2020 ("Lunea neagra"), pietele bursiere din intreaga lume au raportat pierderi majore, generate de combinatia dintre razboiul preturilor petrolului si temerile asupra pandemiei. in zilele urmatoare, preturile petrolului au crescut cu 10%, iar bursele au mai recuperat din pierderi.
La 10 martie, Arabia Saudita a anuntat ca isi va creste productia de la 9,7 milioane de barili pe zi la 12,3 milioane, in timp ce Rusia planuia sa creasca productia de petrol cu 300.000 de barili pe zi.
Pe masura ce cererea a continuat sa scada dramatic, preturile petrolului au cazut si mai mult. La data de 18 martie, Brent avea un pret de 24,72 dolari/baril si WTI, de 20,48 dolari/baril, cea mai drastica reducere din ultimii 17 ani. Pretul petrolului a ramas scazut pentru restul lunii martie.
La 2 aprilie, presedintele SUA, Donald Trump, a sustinut ca ar putea fi posibila o reducere a productiei de 10-15 milioane de barili, anuntand negocieri intre Rusia si Arabia Saudita, pe care le-ar fi intermediat din culise. A doua zi, presedintele rus, Vladimir Putin, a cerut ministrului energiei, Alexander Novak, sa pregateasca o reuniune extraordinara a OPEC si a declarat ca productia globala poate fi redusa cu 10 milioane de barili. Ca efect al declaratiei lui Vladimir Putin, preturile petrolului au urcat. in SUA, acestea au crescut cu 25% in data de 2 aprilie, cea mai mare crestere zilnica din istorie. Petrolul Brent a urcat la 32 dolari/baril la 3 aprilie.
Acord istoric, dar prabusirea cotatiilor a continuat
In cele din urma, in data de 12 aprilie, grupul OPEC+ a semnat acordul final pentru reducerea record a productiei de petrol, echivalenta cu 10% din productia globala, pentru a sustine preturile in contextul pandemiei de coronavirus.
Conform acordului, tarile participante vor relaxa treptat restrictiile de productie pe parcursul a doi ani, pana in 2022.
OPEC si-a manifestat si speranta ca state din afara grupului, precum SUA, Canada sau Norvegia, sa adere lareducerile coordonate. Presedintele Donald Trump a evitat sa abordeze acest subiect, sustinand camecanismele pietei vor ajusta productia americana.
Cu toate acestea, cotatiile au scazut a doua zi cu aproximativ 6%, investitorii avand indoieli ca reducerea record a productiei va reusi sa echilibreze piata afectata de prabusirea cererii. Pretul petrolului Brent a scazut cu 6,5%, la 29,69 dolari pe baril, iar cel al petrolului WTI cu aproape 7%, la 20,85 dolari pe baril.
La o saptamana de la incheierea acordului istoric, preturile au continuat sa scada vertiginos.