Parlamentul European a dat astazi unda verde inceperii negocierilor cu Consiliul European pe Directiva pentru Detasarea Lucratorilor, un dosar extrem de important pentru Uniunea Europeana si cu implicatii semnificative pentru forta de munca din Romania.

Vorbind din perspectiva impactului asupra pietei unice si, in special, asupra sectorului de transporturi, Claudia Tapardel, europarlamentar PSD, considera ca Directiva detasarii este un dosar pe cat de important, pe atat de controversat, care a creat un adevarat clivaj intre estul si vestul continentului atat la nivel de principiu, cat si in ceea ce priveste modul concret de implementare al legislatiei europene. 

Desi intentia declarata a Comisiei Europene prin propunerea de modificare a Directivei a fost de a imbunatati cadrul de reglementare pentru cei cele doua milioane de persoane care lucreaza la acest moment ca detasate, europarlamentarul roman este de parere ca aceasta abordare nu este oportuna si serveste mai degraba intereselor unui numar restrans de state din vest.

"Din punctul meu de vedere, problemele adevarate cu care ne confruntam sunt munca la negru si conditiile mizere in care lucreaza unii cetateni europeni — motiv pentru care ar trebui mai degraba sa ne concentram pe felul cum am putea imbunatati implementarea regulilor existente si pe aplicarea de sanctiuni corespunzatoare", spune Claudia Tapardel.

Salariu minim sau remuneratie egala?

Una dintre cele mai disputate masuri din textul parlamentului se refera la formularea privind salariul pe care un lucrator detasat are dreptul sa il primeasca pe durata contractului sau.

"Modificarile propuse in Comisia pentru ocuparea fortei de munca si afaceri sociale prin care se solicita ca muncitorii din est sa primeasca salariul minim din tara gazda sunt strans legate de discutiile despre dumpingul social, tarile din est fiind frecvent acuzate ca impun salarii mici care distorsioneaza piata. in primul rand, consider ca aceasta asociere este injusta si o vom demonta cu argumente ce tin de logica cererii si a ofertei intr-o economie libera. Romania sau Bulgaria nu fac altceva decat sa ofere servicii la preturi care reflecta nivelul economic al acestora. in al doilea rand, daca tot aducem argumentul echitatii sociale, poate ca ar fi de dorit sa nu mai vorbim despre salarii minime atunci cand, spre exemplu, o multinationala transfera un lucrator din Romania la o sucursala in Franta sau Germania, ci de un salariu egal cu al colegilor sai. Mi s-ar parea corect ca remunerata sa fie bazata pe o ecuatie in care acelasi nivel de pregatire, si aceeasi pozitie ierarhica (post) inseamna acelasi salariu pentru toti, indiferent de tara de origine", arata europearlamentarul roman.

Perioada de detasare

Pe parcursul ultimelor luni, institutiile europene au ajuns la concluzii diferite in ceea ce priveste perioada permisa pentru detasarea lucratorilor pe termen lung, Parlamentul optand pentru 24 de luni, iar Consiliul pentru formula de 12 + 6.

"Pe considerente pragmatice si luand in calcul optiunile partenerilor sociali pe acest segment, Romania sprijina varianta Parlamentului European, adica o detasare care poate dura 24 de luni, orice varianta mai scurta fiind inacceptabila. Detasarea intr-o tara straina si schimbarile pe care le presupune aceasta nu ar trebui sa se transforme intr-un exercitiu birocratic si o povara pentru lucratori. De aceea, mi se pare esenTial sa luptam pentru pastrarea prevederilor privind perioada 24 de luni in urmatoarele negocieri interinstitutionale, acest lucru fiind extrem de important pentru firmele romanesti si pentru angajatii lor, obiectivul fiind de a reduce din procedurile repetate in cazul extinderii de contract", subliniaza Claudia Tapardel.

Transporturile, urmatoarea miza 

Dupa voturile din Comisia pentru ocuparea fortei de munca si afaceri sociale si cel de astazi din plenara, batalia pe definirea detasarii si a conditiilor in care se poate efectua se muta in Comisia pentru Transporturi, ca urmare a propunerii Comisiei Europene de a include acest sector sub incidenta Directivei Detasarii odata cu publicarea controversatului Pachet 'Europa in Miscare', un set de masuri legislative pentru reglementarea transportului rutier.

"Parerea mea — si a colegilor mei din celelalte state estice, spre exemplu — este ca includerea transporturilor in Directiva privind Detasarea Lucratorilor este o greseala si va duce la distorsionarea pietei de transport din UE", avertizeaza europarlamentarul roman.

Potrivit Claudiei Tapardel, primele victime vor fi companiile din Est, inclusiv din Romania, care se vor vedea in fata unei birocratii sufocante si, totodata, vor fi impovarate de cresteri de costuri semnificative. in termeni practici, daca aceasta directiva va ajunge sa se aplice si transportului international — un sector prin natura sa mobil — transportatorii vor trebui sa calculeze salariile si sporurile fiecarui sofer in fiecare tara in care s-a aflat pentru efectuarea unei curse, ceea ce este imposibil si va conduce la falimentul multor companii. "Este important ca soferii si ceilalti angajati din sectorul transporturilor sa primeasca o remuneratie corecta si sa beneficieze de conditii de lucru decente, dar nu cu pretul inchiderii companiilor care creeaza aceste locuri de munca", spune aceasta.

Iar in contextul respectarii principiilor sociale, europarlamentarul roman considera ca este absolut necesara si discutia referitoare la practicile concurentiale corecte, in care operatorii economici (companiile de transport) din Europa Centrala si de Est sa primeasca acelasi tarif pe cursa ca si companiile din vest si nu unul redus, avand in vedere faptul ca acestea suporta aceleasi cheltuieli sau chiar unele mai mari generate de distanta fizica (nr. km), solutia fiind introducerea unui tarif de referinta.

"Ma bucur insa sa observ ca se coaguleaza deja un grup de reprezentanti ai statelor est-europene si periferice — tari a caror economie se bazeaza pe transportul rutier, care lucreaza la o strategie de convingere a institutiilor europene de efectele negative ale unora dintre prevederile din Pachetul Rutier. Obiectivul nostru este sa aparam elementele care constituie avantajul competitiv al tarilor din est si, nu in ultimul rand, buna functionare a pietei unice", puncteaza Claudia Tapardel.

Aceasta promite ca, in acelasi timp, atentia va fi indreptata si catre ceea ce considera a fi adevarata sursa a deteriorarii conditiilor sociale si salariale din UE — companiile de tip casuta postala. 

"Aceste entitati comerciale — care de cele mai multe ori isi au originea in vest — se folosesc de lacune legislative pentru a-si plati angajatii cu salarii din est, desi acestia isi desfasoara activitatea in tari unde nivelul de trai este mult mai inalt, uneori chiar in conditii de lucru extrem de precare. Pe aceste considerente, cred ca este mai important sa insistam asupra regulamentelor existente, in loc sa propunem si mai multe legi. Acestea nu vor face decat sa impovareze operatorii economici si sa incetineasca dezvoltarea unei piete europene de transport", conchide europarlamentarul Claudia Tapardel.