Uber, care ofera prin intermediul unei aplicatii mobile un serviciu de transport alternativ celui de taxi, a depasit, in trei ani de la lansare, pragul de un milion de utilizatori in Romania.

Potrivit companiei, majoritatea utilizatorilor - peste 700.000 - sunt in Bucuresti. Uber, fondata in 2009 in Statele Unite ale Americii, este prezenta in peste 600 de orase din 77 de tari. in februarie 2015, serviciul a fost lansat in Bucuresti, in  2016,  la Cluj, Brasov si Timisoara.

"Am devenit o parte importanta din sistemul de mobilitate al oraselor mari, alaturi de transportul in comun si de taxi. Sustinem cu tarie o reglementare progresista a serviciilor noi, de tip ridesharing, si suntem increzatori ca autoritatile vor decide sa incurajeze progresul tehnologic", a spus Nicoleta Schroeder, manager general Uber Romania.

Potrivit unui proiect de lege depus spre dezbatere la Senat, pentru prestarea serviciilor de ridesharing, firmele trebui sa obtina, de la primarie, o autorizatie anuala in valoare de 50.000 de lei, adica aproximativ 10.000 de euro.

Propunerea legislativa privind activitatile prestabilite de tip ridesharing defineste, in premiera in Romania, acest tip de servicii si propune prevederi cu privire la autorizarea, taxarea si obligatiile operatorilor si ale soferilor. 

in opinia initiatorilor, proiectul de lege urmareste reglementarea specifica a acestor servicii, care nu pot fi asimilate celor de transport in regim de taxi, pentru ca legislatia actuala din domeniu ar schimba complet modelul de business si ar limita considerabil sau chiar ar impiedica functionarea acestora.

„Proiectul de lege urmareste reglementarea serviciilor de transport care functioneaza prin intermediul unor platforme digitale pe modelul economiei colaborative, prin introducerea unor reglementari care sa permita atat autorizarea acestoras cat si taxarea corespunzatoare a operatorilor”, a explicat deputatul Mircea-Titus Dobre, in numele celor 69 de parlamentari care au initiat legea.

in opinia sa, propunerea legislativa tine cont si de decizia recenta a Curtii Europene de Justitie, potrivit careia acestea sunt "servicii de transport urban necolectiv", iar statelor membre le revine responsabilitatea de a crea cadrul legislative.