Numarul companiilor suspendate, intrate in insolventa sau radiate a scazut in primele patru luni ale anului, in comparatie cu aceeasi perioada a anului trecut, potrivit noului studiu KeysFin, Quarterly Macro Update.

Astfel, numarul firmelor suspendate a scazut cu 39% in primele 4 luni din 2020, fata de aceeasi perioada din 2019, ajungand la 3.323 de companii, iar numarul companiilor care au intrat in insolventa a scazut si el cu 33%, la 3.323 de companii.

Radierile si dizolvarile s-au redus si ele cu 35% in primele luni din 2020 fata de aceeasi perioada din 2019, la 23.550, iar numarul entitatilor active (PFA si persoane juridice) a crescut in acest an cu 4%, la 1.378.806 in 30 aprilie 2020.

Companii suspendate

Cele mai multe companii suspendate sunt din sectoarele: comert (973 de companii, respectiv 29% din total), activitati profesionale (287 de companii, respectiv 8.6% din total) si industria prelucratoare (247 de companii respectiv 7,4% din total).

Din punct de vedere geografic, cele mai multe companii suspendate sunt inregistrate in Bucuresti (320 de companii respectiv 9,6% din total), Cluj (182 de companii, respectiv 5,5% din total) si Bihor (165 de companii respectiv 5% din total.

Pe fondul incertitudinilor generate de pandemia de coronavirus inmatricularile de companii au scazut in primele 4 luni din acest an cu 47% fata de aceeasi perioada din 2019, la 29.780 de companii nou-infiintate.

Bancile au aprobat mai putin de 1% dintre cererile de credit venite prin intermediul programului IMM Invest in aproape 2 luni de la debutul programului, respectiv aproximativ 5.000 de credite dintre cele peste 58 de mii declarate eligibile in prima etapa de Fondul National de Garantare a Creditelor pentru IMM (FNGCIMM).

Aproximativ 500 de credite, in valoare de 330 milioane de lei au fost transmise catre FNGCIMM pentru acordarea garantiei, precum si a ajutorului de stat.

Cu toate acestea, analistii KeysFin subliniaza faptul ca in prima faza bancile sunt cele care finanteaza companiile (Guvernul ofera doar garantii bancilor) si acestea vor alege firme respectiv proiecte bancabile iar majoritatea IMM-urilor nu indeplinesc criteriile minime.

Pe 28 mai existau aproape 596 mii de contracte de munca suspendate (in somaj tehnic) cu 167 de mii in industria prelucratoare (28%), 99 mii (18%) in hoteluri si restaurante si aproape 94 de mii in comert (16%). Indicatorul a scazut cu 43% fata de varful din 13 aprilie si a ramas cu 19% peste nivelul din 30 martie, data la care Ministerul Muncii a inceput publicarea datelor.

Somajul tehnic a ajutat temporar companiile puternic afectate de pandemie, care aveau nevoie de aceasta facilitate pentru a-si pastra angajatii, pe termen scurt (aproximativ 1,1 milioane de angajati la solicitarea a 129 de mii de angajatori). Ca rata, urmarind metodologia de calcul a ratei somajului, numarul de contracte de munca suspendate/populatia activa (9 milioane de persoane in T4 2019 potrivit INS) in prezent avem un procent de 7%.

Spre deosebire de caracterul temporar al suspendarilor, ingrijoratoare ramane tendinta neintrerupta de crestere a numarului contractelor de munca incetate (crestere de 286% fata de 30 martie), la aproape 430 de mii in 28 mai, evolutie care se va transmite insa doar partial si in cresterea ratei somajului (in contextul continuarii sprijinului guvernamental anuntat recent: 41,5 % din salariul de baza la revenirea din somaj tehnic si sprijin pentru angajarea persoanelor de peste 50 de ani, tinerilor si a cetatenilor romani reveniti in tara dupa pierderea locurilor de munca din strainatate).

Pe sectoare, distributia difera de cea a contractelor suspendate: comertul si industria prelucratoare reprezinta aproximativ 18% din total, fiecare, urmate de constructii cu 15%.

Potrivit datelor INS, numarul de someri (15-74 ani) a crescut in aprilie la 432.000, rata somajului majorandu-se cu 0,2 puncte procentuale fata de martie, la 4,8% (cel mai ridicat nivel din ultimii 2 ani si jumatate.

Veniturile la bugetul de stat, in scadere

Executia bugetului general consolidat in primele patru luni ale anului 2020 a inregistrat un deficit de 26,8 miliarde lei (2,5% din PIB), in crestere cu 135% fata de aceeasi perioada din 2019.  Veniturile bugetului general consolidat au fost de 98,2 miliarde de lei (9,1% din PIB) in primele patru luni ale anului 2020, in scadere cu 1,3% fata de nivelul inregistrat in perioada similara a anului trecut. Cheltuielile bugetului general consolidat de 125 miliarde de lei (11,6% din PIB) au crescut in primele 4 luni din 2020 cu 12,7% fata de aceeasi perioada a anului precedent.

Potrivit datelor BNR, creditul guvernamental s-a majorat in aprilie cu 3,0% fata de martie 2020, la 130,1 miliarde de lei. In raport cu aprilie 2019, creditul guvernamental s-a majorat cu 29% (25,6% in termeni reali). De cealalta parte, soldul creditului neguvernamental acordat de institutiile de credit a scazut in aprilie cu 0,5% (-0,8% in termeni reali) fata de martie 2020, ajungand la 271,1 miliarde de lei.

Depozitele rezidentilor clienti neguvernamentali s-au majorat in aprilie cu 0,7% fata de luna martie 2020, la nivelul de 378,4  miliarde de lei si au crescut cu 12,2% (9,2% in termeni reali) fata de aprilie 2019.

Consiliul de administratie al Bancii Nationale a Romaniei a decis pe 29 mai 2020 reducerea ratei dobanzii de politica monetara la 1,75% pe an (minimul din 8 noiembrie 2017) de la 2% pe an incepand cu 2 iunie si continuarea efectuarii de operatiuni repo si a cumpararii de titluri de stat in lei de pe piata secundara.

A fost a doua decizie de relaxare monetara din acest an, dupa cea din 20 martie cand BNR anunta reducerea ratei dobanzii de politica monetara cu 0,50 puncte procentuale, pana la 2,00% si ingustarea coridorului ratelor dobanzilor facilitatilor permanente la ±0,5 puncte procentuale. Tot atunci, s-a decis efectuarea de operatiuni repo in vederea furnizarii de lichiditate institutiilor de credit, precum si cumpararea de titluri de stat in lei de pe piata secundara fapt care a insemnat o adevarata gura de oxigen pentru Ministerul Finantelor (randamentul obligatiunilor cu scadenta la 10 ani coborand de la aproape 6% pe 19 martie la 4% la inceputul lui iunie), evitand astfel o transmisie a scumpirii finantarii la nivelul economiei reale (populatie si companii).