Care este impactul crizei COVID-19 asupra sistemelor de sanatate si economiilor din cele 11 tari din sud-estul Europei si care sunt perspectivele de revenire ale acestora, aflam din raportul „COVID-19 SI EUROPA DE SUD-EST (ESE): Perspectivele initiale de combatere a crizei” relizat de SeeNews - platforma de afaceri din regiune.

Datele arata ca tarile din regiunea Europei de Sud-Est (ESE) prezinta mai multe avantaje in fata crizei economice viitoare. In primul rand, majoritatea tarilor aveau un nivel scazut al datoriei publice in momentul anuntarii starii de urgenta. Acest lucru a dat guvernelor locale posibilitatea de a pune in aplicare masuri economice cuprinzatoare pentru a sprijini intreprinderile si persoanele fizice, fara a pune prea multa presiune asupra datoriilor suverane.

Din perspectiva asistentei medicale, majoritatea tarilor din ESE au actionat decisiv si rapid la debutul pandemiei, impunand masuri stricte de stopare a evolutiei. Ratele de infectie in toata regiunea erau cu mult sub nivelurile globale in momentul in care tarile de pe glob au inceput sa isi redeschida economiile. Ramane de vazut daca aceste castiguri initiale vor deveni irelevante, date fiind noile cresteri ale cazurilor din mai multe tari din ESE.

Desi avand atuurile sale, la inceputul crizei, regiunea era predispusa si la anumite riscuri. Majoritatea tarilor din regiune se bazeaza foarte mult pe sectoare pe care, in scopul prezentului raport, le-am numit „sectoare in pierdere” - acestea sunt industriile care se asteapta sa suporte urmarile crizei economice provocata de COVID-19. Exista, desigur, si sectoare care vor iesi „invingatoare” din aceasta criza, dar cele mai multe dintre acestea compun o pondere prea mica din valoarea adaugata bruta (VAB) a economiilor din ESE pentru a face diferenta si a contrabalansa efectele negative intr-un mod semnificativ. Aceasta disproportie intre sectoarele in pierdere si cele invingatoare face ca regiunea ESE sa fie, in special, susceptibila la riscuri sectoriale iar unele economii se confrunta in mod inevitabil cu probleme legate de gradul de ocupare a fortei de munca, precum si cu riscuri fiscale cauzate de diminuarea impozitelor. Analiza arata ca, potrivit prognozelor, in prezent doar 7 din cele 11 tari din Europa de Sud-Est vor putea readuce anul viitor nivelurile PIB-ului la cele din 2019.

Scurta descriere a situatiei din fiecare tara

Romania
Piata fortei de munca din Romania este una dintre cele mai bine pozitionate in toata regiunea Europei de Sud-Est, datorita ratei extrem de scazute a somajului inainte de debutul pandemiei COVID-19. Ca urmare a gradului mare de ocupare al fortei de munca, impactul pandemiei va fi cu atat mai greu de acoperit in cifrele legate de somaj, chiar daca sunt unele dintre cele mai mici din ESE, pana la finalul lui 2021 nu vor mai reveni la nivelul din 2019. De asemenea, Romania este printre acele tari care nu vor fi capabile sa-si redreseze total nivelul PIB-ului in 2021.

Albania
Datorita sectorului sau agricol puternic, Albania are cea mai performanta economie dintre cele 11 analizate in raport in ceea ce priveste oportunitatile de atenuare a impactului crizei economice indusa de pandemie. Dezavantajul este pachetul de masuri anuntat de guvern pentru criza, care reprezenta doar 2,8% din PIB – una dintre cele mai mici rate din intreaga regiune a ESE.

Bosnia si Hertegovina
Bosnia si Hertegovina s-a numarat printre tarile cu performante medii in ceea ce priveste masurile impuse initial pentru stoparea evolutiei pandemiei COVID-19. In ceea ce priveste activitatea economica, economia bosniaca prezinta un risc mediu de a nu-si putea aduce PIB-ul in 2021 la nivelurile pre-pandemice. Un fapt interesant este ca in lunile de izolare si carantina a fost tara cu a doua cea mai mica scadere a productiei industriale.

Bulgaria
Bulgaria se numara printre tarile din sud-estul Europei care prezinta un risc mediu de redresare a PIB-ului in 2021 la nivelurile sale pre-pandemice din 2019. Unul dintre factorii agravanti in aceasta directie este dependenta acestei tari de exporturi. Bulgaria avea al doilea cel mai mare raport dintre exporturi si PIB in 2019 (dupa Slovenia). Avand in vedere imprevizibilitatea evolutiei pandemiei, incertitudinea canalelor de distributie si posibilitatea unei incetari bruste a comertului reprezinta un risc extrem pentru economie. Valoarea masurilor fiscale si monetare pentru reducerea efectelor negative ale crizei s-a ridicat la 10,7% din PIB, fapt care pozitioneaza tara pe locul al treilea din regiune, dupa Slovenia si Serbia. Este important de mentionat ca unele dintre aceste masuri vizeaza consolidarea sistemului bancar si nu stimularea directa a economiei. 

Croatia
Croatia s-a numarat in topul performerilor privind masurile impuse initial pentru stoparea evolutiei pandemiei COVID-19 si s-a laudat cu cea mai mica rata de infectare din cadrul ESE la jumatatea lunii iunie, pozitionandu-se intr-o lumina favorabila chiar si dupa ultimele cateva saptamani, cand numarul de cazuri a inceput sa creasca din nou in toata regiunea. Desi este printre putinele tari de la care se asteapta sa nu-si poata aduce, in urmatorul an, PIB-ul la niveluri dinaintea pandemiei, totusi piata muncii ar trebui, in mare masura, sa poata sa revina la nivelurile pre-pandemice in 2021, cu o rata a somajului preconizata de 8%.

Kosovo
Kosovo s-a numarat printre tarile cu performante medii in ceea ce priveste masurile impuse initial pentru stoparea evolutiei pandemiei COVID-19. Pachetul initial de masuri economice anuntat de guvern a ramas in urma majoritatii tarilor din regiunea ESE, cu un procent de 2,8% din cel mai recent PIB anual al tarii. Mai mult, tara este printre putinele de la care se asteapta revenirea PIB-ul in 2021 la nivelul sau din 2019.

Moldova 
Moldova este una dintre cele doua tari din ESE (impreuna cu Albania), care se afla intr-o pozitie favorabila in ceea ce priveste oportunitatile de atenuare a impactului crizei economice cauzata de pandemie, datorita sectorului agricol puternic. Cu toate acestea, Moldova este a doua cea mai vulnerabila tara din ESE in ceea ce priveste riscul de expunere masurat prin cota consumului privat si formarea bruta de capital in economie. 

Muntenegru
Analiza arata ca Muntenegru este asteptata sa fie una dintre tarile din ESE cele mai afectate de recesiunea cauzata de COVID-19, atat din punctul de vedere al puterii, cat si al duratei si este putin probabil ca, in 2021, sa isi readuca PIB-ul la nivelurile dinaintea pandemiei. In plus, pachetul initial de stimulare fiscala este scazut in comparatie cu valorile de referinta regionale si europene, iar lipsa reducerii dobanzilor ar putea de asemenea sa impiedice recuperarea rapida a investitiilor si a consumului. Cu toate acestea, reactia guvernului la criza este pozitiva in domeniile politicii monetare, masurilor specifice sectorului, sprijinului IMM-urilor si protectiei gradului de ocupare a fortei de munca.

Macedonia de nord
Macedonia de Nord este cel mai slab performer din regiunea ESE din punctul de vedere al masurilor impuse initial pentru stoparea evolutiei pandemiei COVID-19. Rata sa de infectare a fost peste media globala chiar si la jumatatea lunii iunie, inainte de aparitia unor noi varfuri in numarul de cazuri in toata regiunea. Tara are o expunere medie la pierderile preconizate din cauza pandemiei COVID-19 in cele mai vulnerabile sectoare.

Serbia
Cu toate ca Serbia ar trebui sa-si readuca, in 2021, PIB-ul la nivelul dinaintea pandemiei, tara prezinta un risc ridicat pentru pierderi in sectoarele cele mai vulnerabile la pandemia COVID-19. In plus, dat fiind ca aceste sectoare genereaza mai mult de jumatate din totalul impozitelor platite in tara, Serbia este una dintre cele mai expuse trei tari la scaderea veniturilor din impozite.

Slovenia
Pachetul economic initial al Sloveniei ca raspuns la criza reprezinta 13,4% din PIB, clasandu-se pe primul loc in regiunea ESE. Guvernul spera ca aceste masuri vor reusi sa diminueze impactul crizei, deoarece estimarile initiale au pus tara printre cele care nu isi vor readuce in 2021 PIB-ul la nivelurile dinaintea pandemiei. Cu toate acestea, Slovenia este tara cea mai putin expusa la socurile din PIB provenite din consumul privat si cheltuielile brute de capital. Aceste doua componente au constituit doar 52% din PIB in 2019, ceea ce a oferit tarii suficienta libertate de miscare si actiune in fata pandemiei.

Photo by Kyle Glenn on Unsplash