Aplicarea legislatiei fiscale in privinta bunurilor second hand, in special a masinilor aduse din Uniunea Europeana, prezinta dificultati de interpretare atat pentru autoritatile fiscale, cat si pentru persoanele direct implicate in astfel de tranzactii, precum intermediarii sau beneficiarii finali.

Directiva 2006/112 CE defineste “bunurile second hand” drept bunuri mobile corporale, care pot fi reutilizate in aceeasi stare sau dupa reparatii, altele decat obiecte de arta, obiecte de colectie sau antichitati, inclusiv mijloace de transport ce nu sunt considerate noi conform legislatiei de TVA aplicabile la nivel Comunitar.

Considerat regim derogatoriu, similar regimurilor pentru intreprinderi mici sau pentru agentii de turism, regimul de TVA pentru bunuri second hand este reglementat atat de Directiva Europeana in materie de TVA, cat si transpusa de legislatia autohtona.

Regimul fiscal aplicabil bunurilor second hand presupune trazactionarea unor bunuri considerate second hand, clar definite de catre legislatia fiscala de catre o persoana impozabila intermediar ce achizitioneaza din tara, UE sau import astfel de bunuri in scopul revanzarii, in cadrul activitatii economice.

Diferenta majora fata de regimul normal de taxare ce presupune aplicarea TVA pe intreg lantul de distributie de la producator la consumatorul final, este aceea ca regimul special pentru bunuri second hand presupune aplicarea taxei la marja de profit obtinuta de catre intermediar.

Baza de impozitare a TVA reprezinta marja de profit calculata pentru intreaga perioada fiscala ca diferenta intre pretul de vanzare perceput cumparatorului si pretul de cumparare.

Un aspect important de mentionat este acela ca regimul special poate fi aplicat de catre intermediari exclusiv pentru achizitiile de bunuri ce provin de la urmatoarele categorii de furnizori, stabiliti in Romania sau in alt stat membru din UE:

  • Persoane neimpozabile − persoane fizice sau institutii publice,
  • Persoane neimpozabile daca livrarea de bunuri este integral scutita de TVA fara drept deducere,
  • Alte persoane revanzatoare ce aplica regimul special, pentru care taxa a fost inclusa in pretul de vanzare.

De asemenea, bunuri supuse regimului second hand nu pot fi achizitionate daca pentru acestea a fost dedusa taxa in amonte, fie ca vorbim de achizitie intracomunitara de bunuri pentru care taxa se deduce intregral sau partial prin taxare inversa ori bunurile au fost achizitionate scutit de TVA - prevazute dupa caz de art. 292 si art. 293 din Codul fiscal.

Regimul marjei asigura colectarea TVA de catre intermediar la nivelul marjei de profit aplicata bunurilor revandute, in conditiile in care TVA nu poate fi dedus tinand cont de conditionarile amintite anterior.

Pot deduce beneficiarii finali TVA din achizitiile de mijloace de transport? Din punctul de vedere al consultanţilor fiscali, raspunsul este afirmativ doar in situatia in care mijloacele de transport sunt considerate noi sau chiar second hand, dar sunt achizitioante de la furnizori care aplica regimul normal de taxare, iar beneficiarul bunului este considerat persoana impozabila care poate deduce TVA cu conditia de a folosi aceste mijloace de transport in scopul activitatii economice desfasurate.

Aplicarea regimului second hand de catre cumparatorul-revanzator nu da dreptul de deducere nici acestuia si nici beneficiarilor finali ce achizitioneaza astfel de bunuri. De altfel, intermediarul are obligatia de a preciza pe factura de vanzare faptul ca aplica regimul special pentru bunuri second hand, TVA fiind inclus in valoare si nedeductibil pentru consumatorul final.

Intermediarii au obligatia de a tine o evidenta distincta atat a operatiunilor desfasurate in cadrul regimului special pentru bunuri second hand in situatia in care desfasoare atat activitati supuse regimului normal de taxare, cat si operatiuni supuse regimului marjei. Astfel, intermediarul va tine:

  • o evidenta in baza unui jurnal special de cumparari in care se inscriu toate bunurile supuse regimului special, 
  • o evidenta in baza unui jurnal  special de vanzari in care se inscriu toate bunurile livrate in regim special,
  • un registru care permite sa se stabileasca, la finele fiecarei perioade fiscale, totalul bazei de impozitare pentru livrarile efectuata in perioada respective, pe cota de TVA aplicabila si dupa caz taxa colectata.