Analistii in domeniul industriei auto apreciaza ca actuala criza a semiconductorilor se agraveaza si va fi simtita si in anul 2022. Ca si cum acest prognostic nu ar fi de ajuns pentru a-i nelinistii pe constructorii auto, unele surse afirma ca nu este exclus ca sa apara o noua problema, criza litiului.

Cererea mare de litiu vine din trei "mega industrii": cea a dispozitivelor electronice (telefoane, PC-uri etc.), cea a vehiculelor electrice si sectorul stocarii de energie.

Conform Acordul de la Paris, Uniunea Europeana s-a angajat ca pana in anul 2030, sa reduca emisiile provenite de la autoturisme si autoutilitare cu mai mult de o treime fata de cifrele actuale.

Politica celor de la Bruxelles, dar si a unor state membre este sa stimuleze proprietarii de autovehicule sa se orienteze catre masinile electrice. Insa masinile electrice sunt dependente de baterii reincarcabile, care au ca material activ principal litiul, un mineral solid care se gaseste in depozite de roca si argila.

Iata motivul pentru care specialistii considera ca industria auto bazata pe masini electrice va remodela si pietele metalelor. Citi Research, afirma in 2016 ca piata globala a bateriilor din litiu va ajunge la 40 de miliarde de dolari in 2020 (de la circa 20 de miliarde de dolari in anul 2016).

Pentru a se asigura ca nu mai depinde de tarile terte, Uniunea Europeana incearca sa isi creeze o piata proprie de materii prime esentiale. In prezent, blocul comunitar importa aproape tot litiul de care are nevoie iar estimarile Comisiei Europene spun ca cererea de litiu va creste de 18 ori pana in 2030 si de 60 de ori pana in 2050, ceea ce a declansat o cursa alerta pentru deschiderea minelor in mai multe tari europene cum ar fi Finlanda, Spania, Serbia, Republica Ceha, Austria si Portugalia.

Analiştii considera litiul "noul petrol" sau "noul aur".

Dar cum intotdeauna apar si aspecte negative, chiar daca vehiculele electrice contribuie substantial la reducerea emisiilor, exploatarea litiulului poate deveni o amenintare la adresa mediului inconjurator.

Cel mai elocvent exemplu este cel al Portugaliei care, conform Politico urmeaza sa anuleze controversatul proiect de extractie a litiului din regiunea nordica Montalegre. Potrivit ministrului portughez al Mediului, Matos Fernandez, firma care a castigat contractul pentru lucrari in 2019, a prezentat un studiu „in mod clar insuficient” cu privire la impactul activitatii miniere asupra mediului inconjurator, motiv pentru care, contractul a fost anulat, iar cea mai mare mina de litiu din Europa nu va mai fi deschisa