Fondul Monetar International estimeaza, pentru 2021, o redresare economica puternica in Romania, cu un avans al Produsului intern brut real de 7 procente, se arata in concluziile publicate in urma misiunii de evaluare a economiei romanesti.

"Pentru anul 2021 este preconizata o revenire puternica a PIB-ului real, de 7 procente. Revenirea economica a Romaniei pare a fi cea mai rapida in randul tarilor UE incepand din trimestrul 4 al anului 2020. Se anticipeaza ca o recolta agricola mai buna va sustine productia ulterior, in cursul acestui an. Riscul principal de nerealizare a acestei prognoze este cel al unor schimbari negative neasteptate in evolutia pandemiei, inclusiv din cauza aparitiei unor noi tulpini ale virusului, eficientei mai reduse in timp a vaccinului sau refuzului de vaccinare din partea populatiei", precizeaza FMI.

Potrivit sursei citate, economia romaneasca a facut fata relativ bine crizei Covid-19, iar contractia PIB din 2020 indusa de pandemie a fost considerabil mai redusa decat media UE.

"Aceasta a reflectat in parte o incidenta initiala mai limitata a focarelor virusului si valuri ulterioare de infectare de durata scurta, ce nu au necesitat o a doua inchidere la nivel national a economiei. Masurile eficiente din domeniul sanitar si o demarare timpurie a campaniei de vaccinare au contribuit si ele la aceasta situatie. Important, populatia si mediul de afaceri au beneficiat de o relaxare coordonata a politicii fiscale si monetare, fapt ce a contribuit la limitarea recesiunii economice si a cresterii somajului. Aceasta a fost o schimbare binevenita fata de masurile de inasprire a politicilor pe care Romania le-a aplicat in crizele economice anterioare", explica sursa citata.

Potrivit FMI, finantarea externa a fost favorabila, sustinuta de o relaxare monetara la nivel global si de masurile de sprijin de la nivelul UE.

Totodata, reprezentantii institutiei amintesc ca autoritatile au asigurat sprijinul fiscal necesar similar celor oferit de alte tari UE: in primul rand majorarea cheltuielilor sanitare; in al doilea rand, masuri de sustinere a veniturilor sub forma subventionarii temporare a salariilor si masuri tintite de stimulare a angajarilor; si, in al treilea rand, sprijin acordat companiilor sub forma de imprumuturi nerambursabile si asigurarea lichiditatii prin amanarea obligatiilor de plata a impozitelor si taxelor si prin garantarea creditelor, mai ales pentru IMM-uri. Aceste masuri de sprijin au fost prelungite si in anul 2021.

Pe de alta parte, arata FMI, actiunile hotarate si luate in timp util de catre Banca Nationala a Romaniei (BNR) au contribuit la asigurarea functionarii pietei financiare si la sustinerea fluxului de credit pe parcursul pandemiei. Printre aceste actiuni se numara reduceri ale ratei dobanzii de politica monetara, un program de achizitionare a titlurilor de stat, precum si masuri de asigurare a lichiditatii, de flexibilizare a cadrului de reglementare si moratorii pentru rambursarea imprumuturilor bancare.

Experții FMI mai estimeaza ca inflatia va creste pana la sfarsitul acestui an, in principal din cauza ajustarilor preturilor la energia electrica si la combustibili, insa aceste ajustari de preturi se vor disipa in 2022, permitand astfel revenirea inflatiei in intervalul tinta.

"BNR a relaxat decisiv politica monetara si cea financiara ca raspuns la pandemie. Se preconizeaza ca inflatia va creste pana la sfarsitul acestui an, in principal din cauza ajustarilor preturilor la energia electrica si la combustibili, anticiparea fiind ca aceste ajustari de preturi se vor disipa in 2022, permitand astfel revenirea inflatiei in intervalul tinta. Continuarea politicii monetare acomodative menite sa contribuie la asigurarea redresarii este oportuna, avand in vedere anticipatiile inflationiste bine ancorate, output gap-ul negativ si proiectiile reduse de crestere a salariilor, precum si incertitudinile legate de pandemie. Pe masura ce consolidarea fiscala este in curs de desfasurare, prelungirea politicii monetare acomodative dincolo de acest an poate fi oportuna, atat timp cat este in concordanta cu tinta de inflatie", explica FMI.

Cu toate acestea, institutia financiara internationala sustine ca, pe fondul cresterii economice puternice, se anticipeaza cresterea in continuare a deficitului de cont curent in acest an pana la aproximativ 5,5% din PIB. "Pe masura ce criza se diminueaza, cresterea treptata a flexibilitatii cursului de schimb ar contribui la absorbtia socurilor externe si, coroborata cu consolidarea fiscala, ar putea contribui, de asemenea si la reducerea deficitului de cont curent", sustin reprezentantii FMI.

O misiune FMI a efectuat o vizita virtuala la Bucuresti in perioada 10-28 mai pentru a purta discutii privind consultarile in temeiul Articolului IV.