Sa emiti o factura si sa incasezi banii la timp se dovedeste a fi o misiune plina de provocari. In transporturi, o analiza realizata de consultantii de la KeysFin arata ca, in medie, creantele se incaseaza dupa 102 zile, iar plata datoriilor se face in medie, la 133 de zile.
Valoarea facturilor restante din economia româneasca a crescut semnificativ in ultimii ani si a depasit nivelul de 56,7 miliarde de lei la finalul lui 2015, fata de 53,4 miliarde lei in 2010, arata un studiu realizat de KeysFin, pe baza datelor oficiale de la Ministerul Finantelor si Registrul Comertului.
Cele mai multe facturi neachitate au peste 1 an (61%), urmate de cele cu intarzieri de peste noua luni (20%).
Potrivit datelor KeysFin, sectorul Transporturi si depozitare nu este inclus printre cele mai riscante din punctul de vedere al facturilor restante. Intr-un top al creantelor si al periodelor de plata, este plasat pe locul 13 din 21 de industrii analizate. Acest clasament este condus de industria prelucratoare, cu facturi restante de 12,8 miliarde lei, urmata de comert cu 12,7 miliarde de lei si de sectorul utilitatilor (apa, gaze, curent, energie termica etc.), cu 8,3 miliarde lei.
Clasamentul facturilor restante este completat de sectorul constructiilor, cu facturi neachitate de 7,7 miliarde lei, de agricultura si de sectorul activitatilor profesionale, stiintifice si tehnice, fiecare cu peste 2 miliarde de lei.
Perioada medie de incasare a creantelor si de plata a datoriilor pe sectoare economice
Din perspectiva numarului de companii cu facturi restante, sectorul Transporturi si depozitare este plasat pe locul 5, cu 5.038 firme aflate intr-o astfel de situatie.
Comparativ, pe primul loc se plaseaza comertul, cu 27.243 de firme, urmat de industria prelucratoare (9.196), constructii (8.511) si activitati profesionale, stiintifice si tehnice (6.493).
“In toate aceste sectoare, in cei cinci ani analizati, numarul firmelor cu facturi restante este in scadere”, au punctat specialistii KeysFin.
La polul opus, ca numar de firme, se afla companiile cele din asigurari si intermedieri financiare, invatamant, sanatate, activitati sociale, salubritate si distributia apei, acolo unde valoarea facturilor restante nu a depasit un miliard de lei.
Mehedinti, extrema urgenta
Din punct de vedere geografic, cele mai multe probleme in privinta incasarii creantelor si platii datoriilor se inregistreaza in zonele in care business-ul nu este foarte dezvoltat, semn ca multe dintre firme se finanteaza, practic, din rulajul financiar.
Astfel, incasarea creantelor se face cel mai greu in Mehedinti (210 zile), judet urmat de Buzau (198 zile), Teleorman (190 de zile), Hunedoara si Constanta cu 115 zile si Bihor cu 114 zile. Bucurestiul se afla undeva la mijlocul clasamentului, cu 103 zile in scadere de la 116 zile cat era in urma cu cinci ani.
In privinta platii datoriilor, situatia este oarecum similara. In Mehedinti se plateste, in medie, la 388 de zile, perioada dubla fata de acum cinci ani. In Hunedoara, datoriile se achita chiar si mai greu, la 420 de zile, in Teleorman la 357 zile, in Vaslui la 241 de zile, in Giurgiu la 261. In Capitala, datoriile se platesc, in medie, la 197 de zile, fata de de 217 zile in 2014 si 2010.
Statistica arata, totodata, ca cei mai seriosi oameni de afaceri, privind din prisma platii datoriilor, se afla in Arges, unde media este de 99 de zile, judet urmat de Harghita (133), Salaj (135), Suceava (137), Bistrita-Nasaud (140), Sibiu (142), Maramures (146), Valcea (153), Vrancea (155),
In privinta incasarii creantelor, perioadele medii cele mai bune de incasare a creantelor se regasesc in Tulcea (72 zile), Botosani (73), Harghita (74), Alba (76), Valcea si Vrancea (77).
Romania, mereu provocatoare
In 2017, situatia tinde sa se agraveze si nu numai din prisma intarzierii incasarii creantelor si platii datoriilor, daca este sa judecam dupa datele disponibile in prezent.
Potrivit datelor Bancii Nationale, valoarea sumelor refuzate la plata a crescut cu 63% in primul trimestru din 2017 fata de perioada similara din 2016, de la 863 milioane lei la 1,14 miliarde lei.
In anul 2015, valoarea sumelor refuzate la plata avansase cu 7,6%, pana la 8,54 miliarde lei, fața de 7,93 miliarde lei in anul precedent. Datele oficiale arata totodata ca, desi numarul incidentelor de plata a scazut in ultimii ani, valoarea sumelor a crescut semnificativ, atingand nivelul de 98.000 lei/instrument de plata in 2015, fața de 69.000 lei in anul 2014.
„Cel mai frecvent motiv de refuz la plata l-a reprezentat lipsa totala sau parțiala de disponibil in cont, 63% din totalul motivelor de refuz”, spun analistii de la KeysFin.
Interesant este si faptul ca, din aceasta perspectiva, economia romaneasca transmite investitorilor semnale nu tocmai pozitive.
Potrivit European Payment Report 2016, riscul de neplata se va inrautati semnificativ in acest an, in opinia a peste 50% dintre investitorii chestionati in raport. In Bulgaria, perceptia este mai buna (31%). In Polonia, indicatorul se afla la 16%, iar in Ungaria la 3%.
Pentru economia romaneasca, expertii au indicat disputele comerciale (81%) drept principala cauza pentru riscul de neplata, urmata de dificultatile financiare ale firmelor (68%) si de amanarea intentionata a platii facturilor (41%).
Cum pot fi evitate problemele?
Potrivit analistilor de la KeysFin, pentru a preintampina problemele financiare, firmele trebuie sa se informeze din timp in privinta situatiei partenerilor cu care lucreaza. In acest sens, se recomanda tuturor jucatorilor din piata care lucreaza cu facturi cu plata la termen sa apeleze la servicii specializate de management al riscului comercial.
De asemenea, o analiza a sectorului din care fac parte este esential a fi facuta anual pentru a-si face o idee cat mai clara despre evolutia acestuia si potentialele provocari viitoare. Adesea, in urma studiilor si analizelor de sector facute pentru diverse sectoare de activitate, s-au putut explica anumite probleme cu care se confrunta firmele si s-au putut face diverse actiuni care sa stabilizeze domeniul.
„Sa semnezi un contract de servicii, sa oferi un credit comercial, materiale, produse, suport unor companii fara sa verifici in ce situatie se afla insemna o misiune ce se poate dovedi extrem de riscanta. Calea de la profit la insolventa si faliment este presarata, de multe ori, cu bune intentii, incredere oarba, optimism si prea putina informare, de evitat intr-o economie plina de provocari cum este cea romaneasca”, au conchis analistii.