Ati auzit de Uber, BlaBlaCar, Deliveroo sau Wikipedia? Fie ca este vorba de transport, cazare sau gasirea de fonduri ori de servicii,  economia colaborativa face acum parte din viata de zi cu zi: unul din 5 români foloseşte o platforma de colaborare.

Intr-un raport adoptat in data de 3 mai, deputatii europeni din comisia pentru piata interna şi protectia consumatorilor au subliniat importanta unei strategii europene care sa asigure respectarea concurentei şi a drepturilor de munca.

Cum functioneaza? Fiecare tranzactie implica trei parti: consumatorul care plateste serviciul, furnizorul care primeste venitul si platforma care îi ajuta sa se gaseasca unul pe altul, care ia un comision pe plata.

Cu toate acestea, nu toate platformele cauta sa genereze profit: unele se bazeaza, de exemplu, pe contributiile voluntare ale utilizatorilor. Acesta este cazul Wikipedia, cea mai mare enciclopedie din lume, cu aproape 5,4 milioane de articole în limba engleza.

Sursa: Parlamentul European

Succesul acestor platforme prezinta noi provocari pentru drepturile lucratorilor. De exemplu, soferii sau personalul de livrare nu sunt direct angajati de platforme. Activitatea lor independenta permite platformelor sa nu le garanteze anumite drepturi sociale, cum ar fi un salariu minim.

In raportul adoptat, deputatii europeni subliniaza faptul ca ar trebui sa se garanteze conditii de munca corecte si o protectie adecvata pentru toti lucratorii economiei colaborative.

Potrivit Parlamentului European, cele trei cele mai populare sectoare din cadrul economiei colaborative sunt: cazarea - 15,1 mld. euro, crowfundingul si platformele pentru împrumuturi - 5,2 mld. euro si transporturile - 5,1 mld. euro.

Sursa: Parlamentul European