Trei asociații industriale italiene au făcut o declarație comună în care și-au exprimat îngrijorarea cu privire la creșterea costurilor de producție și lipsa de materii prime. Acestea au îndemnat oficialii naționali și europeni să ia măsuri urgente pentru a rezolva problema.
Asociația italiană de utilaje pentru cauciuc și plastic Amaplast, cea pentru mașini ceramice (ACIMAC) și sindicatul pentru mașini de ambalare UCIMA au declarat că războiul din Ucraina a agravat și mai mult condițiile nefavorabile ale pieței, după pandemia de Covid. „Creșterea necontrolată a costurilor cu energia și indisponibilitatea materialelor au ca rezultat o creștere a prețurilor de achiziție”, se arată în comunicat. Iar acest lucru poate pune în pericol producția și poate bloca întregul lanț de aprovizionare, ceea ce, potrivit asociațiilor citate, va submina, pe de o parte, redresarea puternică în curs și, pe de altă parte, va slăbi competitivitatea internațională.
Deși asociațiile și-au mai exprimat îngrijorarea cu privire la prețurile și situația materialelor, conflictul din Ucraina a făcut ca situația să devină și mai urgentă. „Prețurile ridicate ale energiei au afectat disponibilitatea unor materii prime esențiale pentru producția de mașini automate complexe”, notează European Rubber Journal. Unele dintre aceste materiale includ oțel și metale care provin în mare parte din zona de conflict.
Operatorilor le este dificil să se aprovizioneze cu polimeri și argilă ca materii prime, în timp ce se luptă să opereze fabrici în zonele de război sau în zonele învecinate. „Alarma a fost deja trasă de alte sectoare”, au spus cele trei asociații, cerând instituțiilor ajutor imediat și soluții de durată.
„Ne aflăm în mijlocul unei situații paradoxale: companiile noastre au un portofoliu substanțial de comenzi pe care nu le onorează”, a declarat Paolo Mongardi, președintele ACIMAC.
Solicitând intervenția la nivel național și european, președintele UCIMA, Matteo Gentili, a spus că țara „este aproape de oprire” în urma creșterii costurilor de producție și a materiilor prime, a întârzierilor în livrarea componentelor și a creșterii tarifelor de transport. „E necesară o politică industrială continentală serioasă, care să permită producției naționale și europene să-și reducă dependența de materii prime și semifabricate din alte regiuni.”