Este foarte important ca o societate care are nevoie de o masina sa determine corect in ce categorie de leasing, financiar sau operational, intra un anumit contract, pentru a tine o evidenta contabila corecta.
Incadrarea unui contract de leasing financiar sau leasing operational este, in unele cazuri, o sarcina dificila, deoarece aceste forme de contract au multe aspecte comune.
Leasing financiar - Conform Codului Fiscal, contractul de leasing financiar trebuie sa indeplineasca cel putin una din urmatoarele conditii:
- Riscurile si beneficiile dreptului de proprietate asupra bunului care este obiect al leasingului sunt transferate utilizatorului la momentul in care contractul de leasing produce efecte (momentul in care utilizatorul este indreptatit sa foloseasca bunul);
- In contractul de leasing este prevazut transferul dreptului de proprietate asupra bunului care este obiect al leasingului catre utilizator la momentul expirarii contractului;
- Este prevazuta optiunea utilizatorului de a cumpara bunul la momentul expirarii contractului, iar valoarea reziduala exprimata in procente este mai mica sau egala cu diferenta dintre durata normala de functionare maxima si durata contractului de leasing, raportata la durata normala de functionare maxima, exprimata in procente;
- Perioada contractului de leasing depaseste 80% din durata normala de functionare maxima a bunului care face obiectul leasingului. In intelesul acestei definitii, perioada de leasing include orice perioada pentru care contractul de leasing poate fi prelungit;
- Valoarea totala a ratelor de leasing, mai putin cheltuielile accesorii, este mai mare sau egala cu valoarea de intrare a bunului.
Leasing operational – Conform Codului Fiscal, contractul de leasing operational este orice contract de leasing incheiat intre locator (persoana care are bunul in proprietate din punct de vedere juridic) si locatar (persoana care are dreptul de folosinta), care transfera locatarului riscurile si beneficiile dreptului de proprietate, mai putin riscul de valorificare a bunului la valoarea reziduala si care nu indeplineste niciuna dintre conditiile prevazute la ultimele patru puncte anterioare.
Din punct de vedere contabil, in cazul leasingului financiar, utilizatorul este tratat ca proprietar, in timp ce, in cazul leasingului operational, locatorul are calitatea de proprietar.
Astfel, in cazul contractului de leasing financiar, locatarul este obligat sa inregistreze bunul in evidentele sale contabile. In acelasi timp, utilizatorul va trebui sa evidentieze si datoria financiara pe care o are catre locator in legatura cu finantarea achizitionarii bunului.
In mod contrar, in cazul contractului de leasing operational, bunul care face subiectul unui astfel de contract este inregistrat in contabilitatea locatorului, iar utilizatorul inregistreaza o cheltuiala operationala cu chiria.
Din punctul de vedere al complexitatii inregistrarilor contabile, leasingul financiar are o complexitate mai mare, comparativ cu leasingul operational.