In încercarea lor de a reduce poluarea provenita de la masinile pe benzina si motorina, tot mai multe orase europene au inceput sa interzica circulatia acestor vehicule. Unele tari au mers si mai departe, anuntând ca in viitor nu vor mai permite deloc vanzarea masinilor cu motoare cu combustie interna. Comisia Europeana nu a fost deloc incantata.
In Europa au fost adoptate pana acum doua tipuri de masuri pentru reducerea cat mai mare a poluarii produse de emisiile vehiculelor. Este vorba despre introducerea unei taxe de congestionare si delimitarea in orase a unor zone cu emisii reduse.
Taxa de congestionare este cel mai vechi mod de descurajare a utilizarii masinilor pentru limitarea poluarii, tarifele variind in functie de emisiile vehiculelor. Pana in prezent, aceasta masura a fost adoptata in Londra, Stockholm sau Oslo, capitala Norvegiei intentionand ca in centrul orasului sa nu mai circule nicio masina in 2019.
In Franta, introducerea unei taxe de congestionare a fost analizata de municipalitatea din Lyon, sistemul fiind inspirat de cel implementat la Milano in 2012, insa a fost inlocuit pana la urma cu varianta "zonelor cu emisii reduse". De altfel, autoritatile franceze deruleaza in prezent proiectul "Orase respirabile in 5 ani", dezvoltat in 25 de aglomerari urbane, inclusiv la Bordeaux, Lille sau Strasbourg.
Pe de alta parte, prima "Zona cu Trafic Restrictionat" din Franta a fost instituita la Paris, incepand cu 15 ianuarie 2017, o data cu introducerea vignetelor Crit'Air, pentru identificarea celor mai "curate" modele. In capitala Frantei, de la 1 iulie 2016, a fost interzisa circulatia vehiculelor fabricate inainte de 1997 intre orele 8 si 20 in timpul saptamanii. Contravenientii sunt pasibili de o amenda de 68 de euro. In continuare, municipalitatea intentioneaza ca, pana in 2020, sa interzica in totalitate circulatia vehiculele cu motoare cu combustie internă mai vechi de 9 ani, adica a celor fabricate inainte de 2011. La Paris, lucrurile merg si mai departe, de la 1 iulie 2017 fiind interzisa circulatia vehiculelor din segmentul Crit'Air 5 (Euro 2), intre orele 8 - 20 in timpul saptamanii. Este vorba în special despre utilitarele usoare si vehiculele diesel fabricate inainte de 1 ianuarie 2001. Circulatia vehiculelor grele si a autocarelor Euro 3 este de asemenea interzisa intre orele 8 - 20, dar sapte zile pe saptamana.
Acelasi principiu se regaseste si in Italia, pentru „zonele de trafic limitat“ (ZTL), o masura adoptata pentru a proteja centrele istorice ale marilor orase, precum Roma sau Florenta. Pentru a circula in interiorul acestor zone este nevoie de permis special eliberat de municipalitate, care se dovedeste a fi insa foarte costisitor.
O masura similara a fost adoptata la Budapesta, capitala Ungariei.
In Germania, 70 din cele mai mari orase, inclusiv Berlin si Munchen, au instituit „zone de mediu protejate“, situate in centrul acestora. Traficul este gestionat in functie de vignete - rosu, galben, verde, similare celor introduse la Paris.
In plus, orasul Stuttgart, sediul Mercedes-Benz si Porsche, se pregateste deja sa interzica, incepand de anul viitor, circulatia anumitor vehicule diesel care nu indeplinesc ultimele norme de poluare. Si Munchen, orasul care gazduieste cartierul general al BMW, analizeaza posibilitatea interzicerii circulatiei anumitor automobile cu motoare diesel, din cauza cresterii emisiilor poluante.
In Europa, exista nu mai putin de 200 de astfel de „zone de mediu protejate“ (ZMP), inclusiv in Oslo, Lisabona (este interzisa si circulatia tuturor vehiculelor produse inainte de 1996), Stockholm, Viena si Londra.
La Amsterdam si Rotterdam, in interiorul ZMP nu pot circula niciun fel de camioane, iar de la 1 ianuarie 2018, interdictia va fi extinsa la vehiculele diesel produse inainte de 2004 si la cele pe benzina anterioare anului 1991.
Incepe schimbarea legislatiilor
Ca si Japonia, care din 1999 a fortat constructorii sa elimine vehiculele pe motorina de pe piata sa interna, mai multe tari din nordul Europei au ambitii mult mai mari pentru limitarea poluarii aerului: eradicarea pur si simplu a motoarelor diesel sau chiar, in general, a celor cu motoare cu combustie interna.
Ca atare, tot mai multe tari au pregatit in ultimul timp proiecte de legi prin care intentioneaza sa interzica comercializarea acestor vehicule. De exemplu, in Austria, dealerii auto ar putea vinde doar vehiculele electrice incepand cu 2020, iar in Norvegia, din 2025. De altfel, in aceasta tara, aproape 24% din autoturismele noi vandute de la inceputul anului sunt alimentate electric. Si Olanda analizeaza posibilitatea de a interzice motoarele cu combustie interna, orizontul de timp preconizat fiind 2035.
Avertismentul Comisiei Europene
Cu toate acestea, intr-o scrisoare deschisa adresata ministrilor Transporturilor, Comisia Europeana avertizeaza ca interzicerea automobilelor diesel in orasele europene ar putea afecta capacitatea producatorilor auto de a investi in vehicule cu emisii zero.
Elzbieta Bienkowska, comisarul european pentru piata interna, industrie, antreprenoriat si IMM, afirma ca nu vor exista beneficii in cazul prabusirii pietei automobilelor diesel, iar pe termen scurt autoritatile ar trebui sa se concentreze pe fortarea producatorilor auto sa reduca emisiile periculoase de oxizi de azot (NOx) la limita acceptata de reglementarile UE.
"Desi sunt convinsa ca ar trebui sa ne indreptam rapid spre vehicule cu emisii zero in Europa, autoritatile si industria auto nu pot fi interesate de un colaps rapid al pietei europene a automobilelor diesel, ca rezultat al interzicerii acestor vehicule pe plan local. Doar ar priva industria de fondurile necesare pentru a investi in vehicule cu emisii zero", avertizeaza Elzbieta Bienkowska.
Oficialul european le-a spus ministrilor Transporturilor ca este ingrijorata in legatura cu recentele incalcari ale reglementarilor privind emisiile de la Audi si Porsche, descoperite de procurori si nu de autoritatile germane.
De asemenea, comisarul pentru piata interna solicita ca toate masinile cu emisii excesiv de ridicate de oxid de azot sa fie scoase de pe drumurile europene, dar sustine ca producatorii auto ar trebui sa actioneze in mod voluntar.