Piata locala a platformelor de mobilitate urbana (de tip Uber sau Clever) este estimata la 1.587 milioane de lei, arata un studiu realizat de PwC Romania pentru Asociatia ”Coalitia pentru Economia Digitala”.
Din valoarea totala a piatei platformelor de mobilitate urbana, cea de e-hailing (care include contravaloarea serviciilor de taximetrie generate prin aplicatiile de mobilitate urbana) este de 706 milioane de lei, iar cea de ride-sharing de 881 milioane de lei.
Astfel, din piata totala de transport urban privat, cea de ride-sharing reprezinta 21%, iar cea a platformelor de mobilitate urbana (care include si contravaloarea serviciilor de taximetrie generate prin aplicatiile de mobilitate urbana) reprezinta 44%, facilitand accesul romanilor la servicii de transport urban privat si suplinind o nevoie de mobilitate urbana neadresata de modalitatile traditionale de transport urban.
in plus, studiul arata ca activitatea platformelor de mobilitate urbana genereaza beneficii
economice directe si indirecte de peste 1 miliard de lei anual, fiind complementara serviciilor de taximetrie si avand un impact sistemic pozitiv.
Astfel, beneficiile directe, reprezentate de taxele si impozitele platite de catre operatorii de transport ce utilizeaza aceste platforme digitale de mobilitate, sunt de 304 milioane de lei anual, in vreme ce beneficiile indirecte, care reprezinta gradul de multiplicare in economie al consumului de servicii de transport urban privat generat prin platformele de mobilitate urbana, sunt de 781 milioane de lei.
”Densitatea auto din Romania cunoaste o crestere semnificativa - numarul de autovehicule raportat la mia de locuitori. Spre exemplu, in Bucuresti aceasta este cu 22% mai mare decat media UE, iar infrastructura rutiera nu a reusit sa tina pasul cu aceasta crestere a parcului auto. Acest lucru face ca Bucurestiul sa fie intre cele 5 cele mai congestionate orase din lume din punct de vedere al traficului, calatoriile cu masina durand in medie cu 50% mai mult decat in conditii normale de trafic, ceea ce se traduce prin 57 de minute timp de calatorie suplimentar datorat traficului congestionat per sofer zilnic, sau 218 ore anual suplimentare petrecute in masini. Dincolo de timpul pierdut in masini, acest fapt pune si serioase probleme de mediu, nivelul particulelor in suspensie din aer din Bucuresti fiind dublu fata de cel maxim recomandat de Organizatia Mondiala a Sanatatii. in aceste conditii, platformele de mobilitate urbana au gasit teren propice pentru dezvoltare, acestea venind sa acopere un necesar neacoperit al pietei de mobilitate urbana”, a aratat Bogdan Belciu, Partener, Servicii de Consultanta pentru Management, coordonatorul studiului.