China este al saptelea partener comercial al Romaniei iar raspandirea coronavirusului afecteaza business-urile locale care importa in special telefoane, masini si echipamente electrice direct din aceasta tara, potrivit estimarilor analistilor KeysFin. Impactul la nivelul economiei va fi direct proportional cu perioada necesara contentiei virusului.
„In ciuda efectelor economice majore in cazul Chinei, semnificative la nivel global si local, nu consideram ca momentan se impune sa luam in calcul un scenariu alarmist. Exista experiente asemanatoare anterioare (SARS sau ZIKA), asa ca e important sa reamintim ca, atunci cand se va limita raspandirea virusului, lucrurile vor reveni, gradual la normal si in regiunile puternic afectate, iar normalizarea situatiei va duce la reaprinderea cererii globale de produse chinezesti. Cu toate acestea, faptul ca multe companii internationale se bazeaza exclusiv pe China pentru lantul de productie ar trebui sa le ridice semne de intrebare si sa le faca sa regandeasca planurl de business in eventualitatea altor situatii neprevazute care pot aparea pe viitor. Pe plan local, impactul direct imediat nu este unul de amploare tocmai pentru ca importurile principalelor categorii de produse nu vin de aici, iar, in ceea ce priveste exporturile, acestea au o valoare suficient de mica ca stoparea sau diminuarea acestora sa nu produca efecte imediate.“, a declarat Roxana Popescu, Managing Director al KeysFin, unul din cei mai importanti furnizori de solutii de business information din Romania.
Valoarea schimburilor comerciale (exporturi plus importuri) dintre Romania si China a inregistrat o crestere de 13,7% comparativ cu anul 2017 si s-a dublat fata de 2008, depasind 5,1 miliarde de euro in 2018, potrivit datelor Institutului National de Statistica (INS).
Valoarea importurilor din China reprezinta doar 5,3% din totalul importurilor romanesti. China este totusi a cincea sursa de importuri directe ale Romaniei, valoarea acestora crescand cu 16% fata de 2017 si cu 83% fata de 2008, la 4,4 miliarde de euro in 2018. Pe categorii de produse, primul loc in topul importurilor romanesti din China este ocupat de masini, aparate si echipamente electrice si dispozitive mecanice. Acestea au insumat 2,3 miliarde de euro in 2018 – reprezentand 52% din totalul importurilor din China. In clasament urmeaza categoria metalelor comune (fonta, fier si otel) si articole din acestea, in valoare de 365 milioane de euro, reprezentand 8% din totalul importurilor de produse chinezesti. Pe locul trei in top se regasesc materialele textile, in valoare de 314 milioane de euro, respectiv 7% din totalul importurilor din China. Pe locurile patru si cinci urmeaza marfurile (mobila si jucarii) si produse diverse, cu un total de 260 milioane de euro, si, in cele din urma, instrumentele si aparatele optice, foto, medico-chirurgicale, a caror valoare se ridica la 234 milioane de euro (5%).
De cealalta parte, cele mai scazute valori ale importurilor din China, potrivit Institutului National de Statistica, s-au inregistrat in 2018 la produsele vegetale (fructe, seminte, cafea, legume), in valoare de 12 milioane de euro, reprezentand doar 0,3% din totalul importurilor de origine chineza, animale si produse animale (peste, lactate si carne), in valoare de 2,4 milioane de euro, insemnand 0,1% din acelasi total si grasimi si uleiuri, doar 1,5 milioane de euro (0,03%).
Romania a raportat in 2018 cel mai mare deficit comercial fata de China de dinainte de criza, de 3,7 miliarde de euro, depasind chiar varful din 2008, de 2,6 miliarde de euro. Acesta a crescut 20% in comparatie cu 2017 si s-a majorat cu 63% raportat la 2008.
China reprezinta a 20-a piata de desfacere pentru tara noastra, cu o valoare totala a exporturilor de 746 milioane de euro in 2018. Ca dinamica, potrivit analistilor KeysFin, avansul este de peste 360% in comparatie cu anul 2008.
Cele mai exportate produse de afacerile romanesti sunt masini, aparate, echipamente electrice si dispozitive mecanice (inclusiv turbine, motoare), in valoare de 328 milioane de euro, reprezentand 44% din totalul exporturilor catre China. Pe locul doi regasim produse din lemn, exclusiv mobilier, in valoare de 146 milioane de euro, insemnand 20% din totalul articolelor exportate catre China, iar pe locul trei instrumentele si aparatele optice, foto, medico-chirurgicale, in valoare de 57,6 milioane de euro, constituind 8%. Locurile patru si cinci sunt ocupate, in aceasta ordine, de materialele plastice si din cauciuc, in valoare de 50,4 milioane de euro si 7% din total si respectiv metalele comune (cupru, fonta, fier, otel, aluminiu) si articole din acestea, in valoare de 44 milioane de euro si 6% din total.
Dintre cele peste 2.200 de companii cu actionariat chinez, 2.120 au pondere directa, majoritara, de peste 50%, potrivit datelor publicate de companii la Ministerul Finantelor Publice. Cifra de afaceri a companiilor controlate direct, majoritar de investitorii chinezi a depasit 1,3 miliarde de lei in anul 2018.
Principalele sectoare cu investitii directe majoritare chineze, grupate dupa cifra de afaceri sunt: comertul (810 milioane de lei, 62%), industria prelucratoare (413 milioane de lei, 31%) si hoteluri si restaurante (45 de milioane de lei si 3% din total).
Cei mai multi investitori chinezi din Romania aleg Capitala, astfel ca, din punct de vedere geografic, Bucurestiul conduce cu o cifra de afaceri de 470 de milioane de lei, care constituie 36% din total, fiind urmat de judetele Hunedoara, cu cifra de afaceri de 404 milioane de lei si 31% din total, si, pe locul 3, Ilfov, cu 233 milioane de lei de lei si 18% din total.
Cu toate acestea, China nu se numara printre cei mai mari investitori straini directi din Romania, iar valoarea investitiilor chineze a fost mai mica de 100 de milioane de euro in 2018, potrivit metodologiei Bancii Nationale a Romaniei (BNR).
Potrivit analistilor KeysFin impactul indirect poate deveni major, in pofida faptului ca relatiile comerciale sau investitiile straine directe par sa fie limitate si sa protejeze Romania din punct de vedere economic.
China este a doua economie a lumii si contribuie cu 20% la PIB-ul global, iar perturbarile la nivelul lantului de productie si distributie sunt inevitabile. Deja peste 90% dintre cele mai mari 1.000 de companii americane au anuntat impact direct pe lantul de aprovizionare.
Odata afectat canalul de distributie, managerii cauta alternative fiabile pentru furnizorii chinezi si se uita la companii din Brazilia, Mexic, India, Chile sau Columbia pentru electronice, materiale plastice sau imbracaminte.